România, Stat Suveran Agroalimentar, Agroenergetic și Agromilitar - PROIECT de ȚARĂ

“Trenul dezvoltării trece cam odată la un secol pe lângă naţiuni. Dacă naţiunea va avea înţelepciunea de a prinde acest tren, atunci va urma dezvoltarea sa. . .Dacă nu.., mai aşteaptă 100 de ani.”
Jean Jaques Rouseau Cuprins Cap.1. Asigurarea suveranitatii agroalimentare a Romaniei Cap.2 Asigurarea capacitatii de agroexport a Romaniei Cap.3 Asigurarea suveranitatii agroenergetice a Romaniei Cap.4 Asigurarea suveranitatii agromilitare a Romaniei Anexa nr 1. Schimbarea paradigmei agroalimentare a Romaniei
Alianta RO PAC: Federatia Crescatorilor de Bovine din Romania (FCBR); Federatia Nationala de Agricultura Ecologica (FNAE); Federatia Agricultorilor de Munte “Dorna” (FAMD); Federatia ,,Romovis 10 mai 2006”; Sindicatul crescatorilor de ovine din Romania: Legumicultorii; CATAR; Forumul Montan din Romania (FMR); Asociatia Nationala pentru Dezvoltare Rurala-Montana, “Romontana”; Asociatia AGROM-RO; Organizatia Interprofesionala a Producatorilor si Procesatorilor de In si Canepa din Romania;Federatia Oierilor de Munte;
Cap.1. Asigurarea suveranitatii agroalimentare a Romaniei
  1. Provocari ale agriculturii romanesti in perioada 2014-2020
- Inlocuirea conceptului de securitate agroalimentara cu cel al suveranitatii agroalimentare (Conceptul de securitatea alimentara este depasit de incidentele aparute pe lanturile alimentare lungi;
- Schimbarile climatice si impactul acestora asupra rezervelor de apa in fermele agricole;
- Exodul rural si necesitatea mentinereii unui tesut social echilibrat in mediul rural;
- Asteptarile consumatorilor fata de alimentatie si necesitatea organizarii unei economii locale printr-o agricultura de proximitate;
- Prezervarea biodiversitatii, agrobiodiversitatii si utilizarea energiilor regenerabile in fermele agricole;
- Necesitatea remunerarii serviciilor publice furnizate societatii de catre agricultori;
1.2.Concept:
Suveranitatea alimentara a Romaniei in anul 2018 este asigurata cu produse agroalimentare de calitate (R 1151/2012 CE) obtinute preponderant in zona montana si partial in zona colinara (cereale si plante tehnice de calitate);
Masuri
1.2.1.Se infiinteaza Ministerul Muntelui cu atributii in domeniul suveranitatii agroalimentare, agroenergetice si agromilitare;
Structuri in coordonare
1.2.1.1.Agentia Zonei Montane (A.Z.M.)
Obiectiv: Asigurarea suveranitatii alimentare a Romaniei pe timp de pace;
Buget: 32 % din masurile de investitii din P.N.D.R.;
Functiile A.Z.M.:
F1. Productie (450 000 de ferme cu o medie de 5-10ha/UVM)
F2. Procesare: 650 unitati de procesare/depozitare (o unitate/comuna) montana;
F3. Distributie:65 de unitati de distributie aferente unitatilor de procesare depozitare din fiecare bioarie (o unitate/bioarie montana);
1.2.1.2.Reteaua Montana Suport a Rezervei de Stat (R.M.S.R.S.)
Obiectiv principal: Asigurarea cu alimente de calitate a unitatilor subordonate structurilor publice (Min. Apararii; MAI; MEN; Min. Sanatatii etc…) de catre Rezerva de Stat prin aplicarea dreptului de preemtiune a zonelor montane si colinare (cereale si plante tehnice) cu alimente de calitate (R 1151/2012 CEE).
Functiile R.M.S.R.S.
F1. Productie/Procesare/Depozitare/Vanzare Directa: 6600 ferme (o ferma/localitate montana) cu produse de calitate conform R 1151/2012: certificare ecologica; certificare etica; certificare locala; certificare montana; certificare produse traditionale (DOP; IGP; TSG); alte certificari voluntare;
Aceste ferme familiale montane vor constitui unitatile de referinta ale agriculturii montane (Indicatori socio/economici si ecologici);
F4. Functia sociala (agropedagogica; agroturistica, etc…);
F5. Functia agroenergetica (productie autonoma de energie verde);
F6. Functia de siguranta nationala (vezi detalii mai jos);
1.2.1.3.Reteaua de Formare Profesionala Montana
Structuri: CEFIDEC; Scolile profesionale montane;
Cap. 2 Asigurarea capacitatilor de export ale Romaniei
Buget: 68 % din masurile de investitii di PNDR
2.1. Obiectivele politicii agricole in zonele colinare si de campie
2.1.1. Obiectivul productiei agroalimentare in zonele colinare
Obiectiv: asigurarea productiei de cereale de calitate pentru necesarul intern si pentru productia de nisa la nivel mondial
2.1.2. Obiectivul productiei agroalimentare in zona de campie
Obiectiv: asigurarea unei productii agroalimentare (procesate) durabile pentru export;
2.2. Modelele de agricultura sustinute de catre politicile publice
- In zonele de campie modelul dominant de ferma (din punct de vedere social, ecologic si economic) ce va fi sustinut de catre politicile agricole va fi modelul societatilor agricole;
- In zonele de colinare si montane modelul dominant de ferma (din punct de vedere social, ecologic si economic) ce va fi sustinut de catre politicile agricole va fi un modelul fermei familiale;
2.3. Obiectivele tehnice ale productiei agroalimentare
2.3.1. Dezvoltare teritoriala durabila
- Asigurarea potentialului de export prin pozitionarea zonelor de campie, prioritar catre producerea de cereale (5,3 milioane ha) si oleoproteaginoase procesate (cresterea de la 32% la 100% a materiei procesate la export);
- Asigurarea suveranitatii alimentare prin pozitionarea zonelor de montane si colinare, catre producerea de produse agroalimentare procesate de calitate (ecologice; traditionale; locale; montane; etice) in sectorul cresterii animalelor, arbustilor fructiferi, florei spontane, pomiculturii, viticulturii si PMA (Plante Medicinale si Aromatice) tinand cont de sectoarele deficitare (carne, peşte, fructe, legume);
2.3.2. Dezvoltare orizontala durabila
ferma familiala taraneasca
Obiectiv politic si economic: Pozitionarea fermei familiale comerciale ca si nucleu socio/economic/ecologic de baza in asigurarea durabila a suveranitatatii alimentare a Romaniei cu produse de calitate;
Obiectiv tehnic: Transformarea fermei familiale taranesti de subzistenta in ferma familiala taraneasca comerciala durabila
ferma agroindustriala
Obiectiv politic si economic: Pozitionarea unitatilor agoindustriale ca si furnizor de materii agricole procesate finite pe piata internationala;
Obiectiv tehnic: Restructurarea unitatilor agroindustriale in ferme agricole performante economic, social si ecologic (blackucerea amprentei ecologice; blackucerea amprentei sociale; blackucerea amprentei asupra sanatatii);
2.3.3. Dezvoltare economica, sociala si ecologica durabila :
- atenuarea efectelor schimbarilor climatice printr-o gestiune echilibrata a resurselor naturale (sol; apa; aer; biodiversitate si agrobiodiveritate) prin intermediul practicilor benefice pentru mediu si clima ce vizeaza restabilirea echilibrului ecologic in spatiul rural;
- remunerarea de catre societate a bunurilor si serviciilor publice (alimentare; sociale; ecologice) create preponderent de catre ferma familiala taraneasca;
- dezvoltare rurala teritorial echilibrata prin atragerea populatiei tinere migrate la oras sau emigrate in strainatate si restabilirea echilibrului economic, social si ecologic al satului romanesc;
- Intoarcerea intr-o pozitie fireasca a piramidei rasturnate a varstei agricultorilor printr-un program subtematic “tineri agricultori” in cadrul noului PNDR;
- Crearea unui mediu favorabil stimulării investiţiilor în spaţiul rural, pentru extinderea IMM -urilor din economia rurală non-agricolă şi de prelucrare a produselor agricole primare
- Echilibrarea finanţării celor doi piloni ai economiei ruraleprin transferul a 10% din pilonul 1 in Pilonul 2 (dezvoltarea economiei agroalimentare locale);
2.3.4. Dezvoltare rurală durabilă, bazata pe o infrastructură rurală modernă, o echipare tehnică adecvată a teritoriului rural al localităţilor şi locuinţelor rurale si atingerea unui standard acceptabil de viaţă rurală prinblackucerea sărăciei severe din spaţiul rural
Cap.3. Asigurarea suveranitatii agroenergetice a Romaniei
3.1. Pricipiile productiei agro-energetice
3.1.1. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie agroenergetica atata timp cat nu este pusa in pericol suveranitatea alimentara a Romaniei si valorile naturale si culturale (biodiversitatea, bunurile si serviciile publice ecologice, peisajul cultural etc...;
3.1.2. Sectoarele agroenergetice de productie de agrocarburanti, alcool, bioproduse sau energie (cu exceptia productiei pentru asigurarea nevoilor din ferma) nu vor putea fi sprijinite de catre PNDR
3.2. Conditiile coexistentei sectoarelor agroalimentare si agroenergetice
3.2.1. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de biogaz din transformarea de dejectii animale, deseuri agroindustriale sau deseuri menajere urbane si rurale;
3.2.2. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de biogaz din transformarea biomasei agricole cultivate atata timp cat nu se pune in pericol economic sectorul alimentar (presiune asupra pretului de achizitie materie prima);
3.2.3. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul producerii de agrocarburanti cu respectarea pricipiului de baza de la 3.2.2.
3.2.4. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul biotehnologiilor in zona de campie (cu exceptia zonelor protejate; zonelor de agromediu; suprafetelor supuse masurii de inverzire) cu conditia acceptarii de catre populatia acestei zone si cu conditia neafectarii fermelor si unitatilor ecologice;
3.2.5. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de biomasa silvica si energetica cultivata (plantatii energetice) pe terenuri impropii agriculturii ( degradate, poluate);
3.2.6. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de energie verde (fotovoltaica, eoliana, hidro) atata timp cat nu se scot din circuitul agricol suprafete de teren si nu este afectat sectorul de crestere de animale prin deposedarea de resursele de apa de suprafata (Ex. in zona montana datorita investitiilor fotovoltaice se afecteaza ireversibil fermele de capre; fermele de bovine; fermele de equine; investitiile hidro afecteaza sectorul animal montan cu pblackilectie);
3.2.7. Sectorul agroalimentar nu poate coexista cu sectorul producerii de energie fosila (ex. gaze de sist) pe terenuri agricole, pentru a raspunde provocarilor legate de schimbarile climatice si de gestiunea apei potabile si de irigat;
Cap.4 Asigurarea suveranitatii agromilitare a Romaniei
4.1 Concept: Completarea sistemului de siguranta nationala a Romaniei se va realiza cu o componenta de aparare montana structurata pe o retea de 6600 ferme familiale montane ecologice (dupa modelul Elvetiei).
4.2. Caracteristicile sistemului agromilitar:Ministerul Apararii Nationale va avea atributii legate de logistica de aparare delegate Ministerului Muntelui; Ministrul Muntelui va fi membru al CSAT; Se va realiza o logistica militara in fermele din cadrul R.M.S.R.S;Taranii din cadrul R.M.S.R.S vor avea si atributii militare stabilite de catre Ministerul Apararii; Fermele asigura si servicii medicale in caz de necesitate; Personalul contractual din unitatile militare si de afaceri interne situate in zona montana va proveni din zona Montana
Anexa nr 1. Schimbarea paradigmei agroalimentare a Romaniei
Concept: Chintesenta acestui proiect de tara este legata de schimbaraea paradigmei agroalimentare a Romaniei bazata pe o PAC a securitatii alimentare intr-o o PAC a suveranitatii alimentare
Noua paradigma alimentara si obiectivele P.A.C. si P.N.D.R.
Directiile schimbarii paradigmei
Obiectivul
1
De la o agricultura a competitiei la o competitivitate a tuturor tipurilor de agricultura
O.1.
2
De la resurse neregenerabile la resure regenerabile
O.2
3
De la teritorii in competitie la teritorii competitive
O.3.
Noua paradigma alimentara si prioritatile P.A.C. si PNDR
P.1. Incurajarea transferului de cunoștințe și a inovării
Directiile schimbarii paradigmei
Masura de finantare/Indicatorul
1
De la agricultori neinformati la agricultori informati
Servicii de consiliere
2
De la agricultori nepregatiti la agricultori formati
Transfer de cunostinte
3
De la o agricultura arhaica la o agricultura a cercetarii si inovatiei
Masuri inovative
4
De la o agricultura dupa ureche la o agricultura a cunoasterii
Transfer de cunostinte/inovare
P.2. Creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea viabilității exploatațiilor
Directiile schimbarii paradigmei
Masura de finantare/Indicatorul
5
De la o agricultura importatoare la o agricultura autonoma
Impertiv de suveranitate alim.
6
De la alimente straine la alimente romanesti
Imperativ de siguranta alim.
7
De la o agricultura industriala la o agricultura familiala
Legea fermei de familie
8
De la o agricultura a productiei la o agricultura a procesarii
Masura de procesare
9
De la o agricultura a parintilor si bunicilor la o agricultura a tinerilor
Program subtem. Tineri agricultori
10
De la o agricultura mondiala (export/import) la o agricultura locala
Programe subtematice
11
De la o agricultura a barbatilor (prod) la o agricultura a femeilor (procesare)
Sefi de exploatatie
12
De la agricultori de bloc la agricultori de tara
Agricultor activ
13
De la o agricultura de wekend la o agricultura profesionala
Agricultor activ
14
De la o productie fara valoare la o productie cu valoare adaugata
Masura de procesare in ferme
15
De la o agricultura energetica la o a agricultura nutritionala
Structura bugetului
16
De la o agricultura de proprietari la o agricultura de producatori
Legea comasarii terenurilor
17
De la un buget dispersat la un buget tintit
Pr.tematice:Tineri agricultori
18
De la un agricultor obosit si stresat la un agricultor relaxat
Servicii de inlocuire
19
De la transfer de parcele la transfer de ferma
Legea comasarii
20
De la proprietari de fapt la proprietari de drept
Legea cadastrului
21
De la o banca a cblackitului la o banca a pamantului
SAFARM
22
De la imigranti in mediul rural la agricultori neorururali
LEADER
23
De la o gandire pe termen scurt la o gandire pe termen lung
Contracte multianuale (7 ani)
24
De la actiune individuala la actiune de grup
Grupuri de producatori
25
De la agricultura societara la agricultura familiala
Regulamentul FEADER
P.3. Promovarea organizării lanțului alimentar și nealimentar și a gestionării riscurilor
Directiile schimbarii paradigmei
Masura de finantare/Indicatorul
26
De la lanturi alimentare lungi la lanturi alimentare scurte
Lanturi alimentare scurte
27
De la crize alimentare la incblackerea consumatorilor in tarani
Pachetul de criza
28
De la produse conventionale la produse de calitate
Schema de calitate
29
De la o agricultura dezechilibrata nutrional la una echilibrata
Schema de calitate
30
De la marfa agroalimentara la bunuri cu identitate agroalimentara
Schema de calitate
31
De la o productie anonima la o productie responsabila
Schema de calitate
32
De la consumatori ignoranti la consumatori responsabili
Schema de calitate; LEADER
33
De la magazinul din cartier la magazinul din ferma
Lanturi alimentare scurte
34
De la o agricultura a umilintei la o agricultura a demnitatii
Schema de calitate
35
De la consumatori pasivi la consumatori activi
LEADER; Lanturi alim.scurte;
36
De la agricultori neasigurati la agricultori protejati
Pachetul de gestiune a riscurilor
P.4. Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură
Directiile schimbarii paradigmei
Masura de finantare/Indicatorul
37
De la agricultura chimizata la agricultura ecologica
Inverzire P.1 si P.2
38
De la o agricultura monoculturala la o agricultura policulturala
Masuri agrosilvice, etc...
39
De la o agricultura monofunctionala la o agricultura polifunctionala
Masura 313
40
De la o agricultura verticala la o agricultura orizontala
Sisteme agrosilvice/silvopstorale
41
De la o agricultura extractiva (petroliera) la o agricultura naturala
Inverzire P1 si P2
42
De la peisaje monoculturale la peisaje multiculturale
Agromediu (Biodiversitate)
43
De la materie prima la bunuri si servicii publice agroalimentare
Regulamentul FEADER
44
De la resurse genetice straine la resurse genetice locale
Pachet verde in P2
45
De la terenuri dezgolite la terenuri acoperite
Pachet verde in P2
46
De la poluare la proiecte inovative de mediu
PEI; Directiva nitrati; Natura 2000
47
De la energie fosila la energie verde
Masura de agromediu
48
De la animale stresate la animale fericite
Bunastarea animalelelor
P.5. Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii blackuse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic, cu accent pe următoarele subprioritati:
Directiile schimbarii paradigmei
Masura de finantare/Indicatorul
49
De la deseuri organice poluante la energie regenerabila
PEI
50
De la ferme agricole la ferme agrosilvice si energetice (biomasa)
PEI
51
De la sisteme de irigatie energofage la sisteme de gestiune a apei
PEI
52
De la risipa de alimente la economie si reciclare de subproduse
PEI
53
De la peisaje neprimitoare la peisaje verzi ce sechesteaza carbon
PEI
54
De la aer poluat la aer respirabil (blackucere G.E.S.)
PEI
P.6. Promovarea incluziunii sociale, a blackucerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale:
Directiile schimbarii paradigmei
Masura de finantare/Indicatorul
55
De la sate parasite la sate pline de viata
LEADER; M.322; Diversificare
56
De la agricultura la dezvoltare rurala
Structura buget
57
De la servicii la oras la servicii T.I.C. in sat
LEADER; M.322;
58
De la o dezvoltare globala la o dezvoltare locala
LEADER; M 322;
59
De la saracie la bunastare
LEADER; M 322;

EMISIUNI

HORA TV


Lectii de Agricultura Ecologica 1
Lectii de Agricultura Ecologica 2
Lectii de Agricultura Ecologica 3
Lectii de Agricultura Ecologica 4
Lectii de Agricultura Ecologica 5
Lectii de Agricultura Ecologica 6
Lectii de Agricultura Ecologica 7
Lectii de Agricultura Ecologica 8
Lectii de Agricultura Ecologica 9
Lectii de Agricultura Ecologica 10
Lectii de Agricultura Ecologica 11
Lectii de Agricultura Ecologica 12
Lectii de Agricultura Ecologica 13
Lectii de Agricultura Ecologica 14
Lectii de Agricultura Ecologica 15
Lectii de Agricultura Ecologica 16

 
Salvarea Fermei Taranesti 1
Salvarea Fermei Taranesti 2
Salvarea Fermei Taranesti 3
Salvarea Fermei Taranesti 4
Salvarea Fermei Taranesti 5
Salvarea Fermei Taranesti 6
Salvarea Fermei Taranesti 7
Salvarea Fermei Taranesti 8
Salvarea Fermei Taranesti 9
Salvarea Fermei Taranesti 10
Salvarea Fermei Taranesti 11
Salvarea Fermei Taranesti 12
Salvarea Fermei Taranesti 13
Salvarea Fermei Taranesti 14
Salvarea Fermei Taranesti 15
Salvarea Fermei Taranesti 16
 
Școala de afaceri AGRO TV - Culturile de nuci și aluni 5.11.2014
Agricultura la raport 24.6.2014
Agricultura la raport 12.6.2014
Agricultura la raport 16.4.2014
Agricultura la raport 8.4.2014
Agricultura la raport 2.4.2014
Agricultura la raport 25.3.2014
Agricultura la raport 18.3.2014
Agricultura la raport 11.3.2014
Agricultura la raport 3.3.2014
Agricultura la raport 18.2.2014
Agricultura la raport 11.2.2014
Agricultura la raport 11.2.2014
Agricultura la raport 4.2.2014
Agricultura la raport 13.1.2014
Agricultura la raport 18.12.2013
Agricultura la raport 12.12.2013
Agricultura la raport 26.11.2013
Agricultura la raport 19.11.2013
Agricultura la raport 05.11.2013
Agricultura la raport 24.10.2013
Agricultura la raport 02.07.2013
Agricultura la raport 20.06.2013
Agricultura la raport 12.06.2013
Agricultura la raport 09.05.2013
Agricultura la raport 11.04.2013
Agricultura la raport 18.04.2013
Agricultura la raport 18.04.2013
Agricultura la raport 11.04.2013
Agricultura la raport 04.04.2013
Agricultura la raport 21.03.2013
Cum sa traiesti bine din agricultura ecologica. Romania de La A La Z, 19.04.2013
Italienii ne dau lectii de agricultura - Agricultura la raport
Certificarea ecologica, garantia calitatii. Agricultura la Raport, 25 04 2013
Cum sa castigi bani in agricultura. 18 04 2013, Agricultura la Raport
Ce efect au subventiile in Romania? 09 05 2013, Agricultura la Raport
Cum e aruncata la gunoi hrana romanilor. Romania de La A La Z, 05 apr 2013
Romania: cine plateste pentru laptele aruncat? Agricultura la raport, 28 03 2013
Produsele ecologice: sanatate sau moft? Agricultura la raport, 04 04 2013

Diverse


Avram Fitiu, conferinta modele AMAP, agricultura ecologica
Prof.dr. Avram Fitiu si lansarea programului agro-alimentar al Aliantei RO PAC 2014-2020

Cartea "Salvarea Fermei Taranesti"

scrisa si citita de Avram Fitiu
Salvarea Ţăranului Român. Introducere.
Numarul ridicat al fermelor taranesti Salvarea Ţăranului Român
Gradul redus de poluare Salvarea Ţăranului Român
Capitalul social detinut Salvarea Ţăranului Român

Vizioneaza sau asculta toata lista aici...



Puteti sa salvati cartea in format digital pe calculatorul dumneavoastra explorand aceasta pagina: Salvarea Fermei Taranesti PDF


Avram Fitiu si Nikolai Kikitenko: demers pentru soiurile si formele locale