Alianta RO PAC 2014-2020






Alianta RO PAC 2014-2020


Federatia Crescatorilor de Bovine din Romania
Federatia Nationala de Agricultura Ecologica
Bio Romania
LAPAR
Federatia Agricultorilor de Munte “Dorna”
Federatia Nationala de Produse Traditionale
Federatia ,,Romovis 10 mai 2006”
Sindicatul crescatorilor de ovine din Romania
Legumicultorii
CATAR
Forumul Montan din Romania
ADEPT
Asociatia Nationala pentru Dezvoltare Rurala-Montana, “Romontana”








VIZIUNEA
Aliantei RO PAC 2014-2020
referitoare la reforma Politicii Agricole Comune





1. Orientarea strategica a agriculturii Romaniei


Nr crt
Provocarile perioadei 2014-2020
1
1.1. Schimbarile climatice si impactul acestora asupra rezervelor de apa in fermele agricole;
1.2. Securitatea alimentara si calitatea alimentelor zdruncinata de incidentele aparute pe lanturile alimentare lungi;
1.3. Exodul rural si necesitatea mentinereii unui tesut social echilibrat in mediul rural;
1.4. Asteptarile consumatorilor fata de alimentatie si necesitatea organizarii unei economii locale printr-o agricultura de proximitate;
1.5. Prezervarea biodiversitatii si agrobiodiversitatii in fermele agricole;
1.6. Necesitatea remunerarii serviciilor publice furnizate societatii de catre agricultori;
2
Modelele de agricultura sustinute de catre politicile publice

2.1. In zonele de campie modelul dominant de ferma (din punct de vedere social, ecologic si economic) ce va fi sustinut de catre politicile agricole va fi modelul societatilor agricole;

2.2. In zonele de colinare si montane modelul dominant de ferma (din punct de vedere social, ecologic si economic) ce va fi sustinut de catre politicile agricole va fi un modelul fermei familiale;

2.3. Pentru cresterea competitivitatii sectorului agricol, se vor sustine fermele rezultate din politici publice de comasare a terenului (pe principiul utilizarii si nu a proprietatii) precum si politici publice de cedare voluntara a terenului (renta viagera);
3
Numarul minim de ferme agricole comerciale in perioada 2014-2020:

3.1. Principii

3.1.1. Mentinerea unui plafon de cca 1000 000 de ferme ca tinta minima de ferme comerciale in Romania;

3.1.2. Din cele aproximativ 650 000 de ferme (in mare parte ferme de semisubzistenta) intre 1 si 3 ha (inregistrate la APIA) minim 400 000 (ce cuprind si grupuri de producatori sau cooperative) sa aiba acces la masura de finantare pentru ferme mici (15 000 euro) pentru a putea fi transformate in ferme comerciale printr-o schema nationala de sprijin pentru ferme mici (S.N.F.M) alaturi de schema europeana;

3.1.3. Cele 150 000 de ferme din categoria 1-3 ha sa aiba acces la masura simplificata de plata unica (500-1000 euro-ferma), alaturi de care statul sa intervina cu o schema de nationla de sprijin pentru fermele mici de semisubzistenta (S.N.F.M.S.S.) pentru sustinerea serviciilor publice oferite de catre acestea societatii;

3.1.4. 100 000 de ferme mici sa aiba acces la masura de tinei fermieri (cca 14 250 ferme anual) prin constructia unei scheme nationale de sprijin pentru tineri fermieri (S.N.T.F.) alaturi de schema europeana;

3.2. Organizare spatiala

3.2.1. Fermele mici si mijlocii sa fie dezvoltate preponderent in zonele colinare si montane (ex. criterii de rentabilitate; criterii de multifunctionalitate publica; criterii de relief; servicii de ecologice) pentru a raspunde provocarii legate de mentinerea unui tesut social echilibrat;

3.2.2. Fermele mari sa fie dezvoltate preponderent in zonele de campie pentru a raspunde prioritar provocarilor legate de asigurarea proteinei vegetale pentru tarile UE;
4
Domenii de productie strategice

4.1. Productia agroalimentara

4.1.1. Pozitionarea zonelor de campie, prioritar catre producerea de oleoproteaginoase procesate;

4.1.2. Pozitionarea zonelor de montane si colinare, prioritar catre producerea de produse agroalimentare procesate de calitate (ecologice; traditionale; montane; etice) in sectorul cresterii animalelor, arbustilor fructiferi si a florei spontane respectiv cresterii animalelor, pomiculturii si viticulturii si PMA (Plante Medicinale si Aromatice);

4.2. Productia agro-energetica

Principiu: Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie agroenergetica atata timp cat nu este pusa in pericol securitatea alimentara a Romaniei si valorile naturale si culturale (biodiversitatea, serviciile ecologice, peisajul cultural etc);

4.2.1. Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie de biogaz din transformarea de dejectii animale, deseuri agroindustriale sau deseuri menajere urbane si rurale;

4.2.2. Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie de biogaz din transformarea biomasei agricole cultivate atata timp cat nu se pune in pericol economic sectorul alimentar (presiune asupra pretului de achizitie materie prima);

4.2.3. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul producerii de agrocarburanti prin biotehnologii (in industrii specifice) fara a utiliza terenul agricol destinat productiei de alimente;

4.2.4. Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie de biomasa silvica si energetica cultivata (plantatii energetice) pe terenuri impropii agriculturii ( degradate, poluate etc..);

4.2.5. Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie de energie fotovoltaica si eoliana atata timp cat nu se scot din circuitul agricol suprafete de teren (UE promoveaza solutii de instalare pe constructii suprainaltate);

4.2.6. Sectorul agroalimentar nu poate coexista cu sectorul producerii de energie fosila (ex. gaze de sist) pe terenuri agricole, pentru a raspunde provocarilor legate de schimbarile climatice si de gestiunea apei potabile si de irigat;

4.3. Productia de agromateriale si bioproduse

4.3.1. Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie de agromateriale de constructii furnizandu-i ca si materie prima subprodusele rezultate;

4.3.2. Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie de bioproduse furnizandu-i ca si materie prima subprodusele rezultate;




2. Propuneri aferente pilonului I al P.A.C.


Nr crt.
  1. Viitorul platilor directe

1.1. Platile directe din primul pilon, permit agricultorilor sa furnizeze, pe langa activitatile lor agricole, si o serie de bunuri publice (ex.: intretinerea peisajului, conservarea biodiversitatii functionale a pajistilor montane; Bunele Practici Agricole si de Mediu/GAEC) etc...), apreciate de societate (care in prezent nu sunt platite de catre piata) si care trebuie sa fie sustinute de catre bugetul public in conditiile aplicarii;
1.2. Bugetul destinat platilor directe trebuie mentinut si ameliorat cu diferentieri in functie de constrangerile naturale;
1.3. Toate ajustarile viitoare ale formelor de plati directe, trebuie sa tina cont de necesitatea de a mentine agricultorii in activitate si in competitie egala precum si de necesitatea conservarii bunelor practici traditionale;
1.4. In ceea ce priveste formele de plati directe trebuie sa se garanteze un tratament egal si echitabil pentru toti agricultorii Uniunii Europene, de aceea ajustarile ce vor fi aduse platilor directe, trebuie sa aiba la baza criterii comune obiective (reducerea cu o treime doar a diferentei de sprijin intre agricultorii din Romania si media sprijinului din tarile europene cum este propusa nu este o masura corecta fiind discriminatorie);
1.5. Schema pentru micii fermieri (Atst 47.lit.b din Pilonul 1) trebuie sa fie o plata/ha de 3 ori mai mare decat media nationala;
Organizatiile profesionale din Romania semnatare a acestui document solicita acordarea in continuare a CNDP –ului atit in sectorul vegetal cit si in cel animal , necesar pentru atenuarea decalajelor dintre Romania si statele membre .
In ceea ce priveste sectorul animal (bovine si ovine ) organizatiile profesionale sustin din 2015 tranformarea capetelor in UVM si apoi in Ha eligibile la plata din fonduri europene fara a afecta plafoanele destinate productiei vegetale.


2. O mai buna functionare a pietelor, o stabilitate si o transparenta mai mare

2.1. Sa permita organizatiilor producatorilor sa planifice productia si sa o adapteze, atat in termen de cantitate cat si de calitate, la cerere;
2.2. Sa permita organizatiilor producatorilor si organizatiilor interprofesionale sa contribuie la stabilitatea pietei prin acordurile si contractele sectoriale voluntare;
2.3. Masurile destinate sustinerii agricultorilor pentru a supravietuii crizelor de piata (exemplu: un filet de securitate a venitului sau regim de asigurare destinat sa acopere pierderile de venit; dezvoltarea pietelor la termen/contractelor);
2.4. Incurajarea statelor membre in directia ameliorarii masurilor fiscale aplicate agricultorilor ( exemplu: impozitul poate fi estimat in functie de nivelul lor de venit pe mai multi ani) in zonele de munte se impun reduceri substantiale sau scaderi de impozite, in functie de gradul de defavorizare/altitudine, izolare, pante);
2.5. Masuri care sa duca la facilitarea accesului la credit a agricultorilor;
2.6. Masuri destinate ameliorarii transparentei pietei si furnizarea de informatii de pe piata agricultorilor;
2.7. O mai mare transparenta a pietei, prin consolidarea politicii de calitate si de etichetare, prin considerarea DOP si IGP specifice tarilor europene;
2.8. Garantia ca toate importurile respecta normele comunitare in materie de trasabilitate si de siguranta alimentelor;
2.9. Etichetarea produselor agricole din statele membre cu denumiri specifice zonelor de productie pentru informarea corecta a consumatorilor si incurajarea consumului de produse din statele membre UE;
2.10 Cresterea cotei de sustinere din partea UE a FONDURILOR MUTUALE si constituirea acestora pe activitati profesionale specifice pentru un mai mare interes al fermierilor si transparenta acestora;.
2.11. Achizitia publicade catre administratiile publice de produse agroalimentare romanesti sa aiba o cota de minim 50% din criteriile de achizitie;

3. Consolidarea pozitiei agricultorilor in interiorul lantului alimentar.

3.1 3.1. Stimularea financiara a lanturilor alimentare scurte (2 verigi) cu o relatie directa intre agricultor si consumator;
3.2. Crearea si consolidarea organizatiilor producatorilor sau a cooperativelor lor (dezvoltarea noilor organizatii de producatori si sprijinirea grupurilor de producatori in directia transformarii si vanzarii directe a materiilor prime agrozootehnice);
3.3. Stabilirea unui ,, cod de bune practice”, in cadrul lantului alimentar;
3.4. Revizuirea politicii comunitare actuale, cu privire la promovare, care sa permita gasirea de noi nise de piata printr-o mai buna promovare a produselor europene;
3.5. Numirea unui ,, mediator european”, insarcinat cu supervizarea codului de bune practici si examinarea celorlalte acorduri voluntare, care sa aiba si rol in arbitrarea conflictelor din interiorul lantului alimentar;
3.6. Incurajarea agricultorilor pentru a dezvolta piete locale de producatori care sunt nise suplimentare ce asigura un contact direct intre consumator si producator odata cu reducerea numarului de intermediari, a costurilor de transport si implicit a emisiilor de gaze cu efect de sera;
3.7. Organizarea pietelor locale sa fie atribuite doar asociatilor de producatori eliminandu-se astfel intermediarii care controleaza astazi aceasta activitate;
3.8. Aplicarea de urgenta in statele membere a modificarilor aprobate de Parlamentul EU in 15 feb 2012 cu privire la Regulamentul nr 1234 cu privire la cresterea puterii de negociere a producatorilor de lapte din statele membre in relatia cu comerciantii si cu procesatorii de lapte;
3.9. O mai buna strategie de comunicare a normelor sanitar-veterinare la nivel de autoritati publice cat si in randul producatorului; 3.10. Simplificat si incurajat accesul la pietele locale a producatorilor locali;
3.11. Sustinerea si incurajarea unui forum national care sa reprezinte producatorii mici in activitatea de lobby;

4. Masurile destinate ameliorarii pozitiei competitive a agricultorilor;

4.1. Este necesar sa se uniformizeze masurile, in materie de competitivitate, la nivel comunitar, pentru a avea o garantie ca acestea sunt mult mai corecte si mai coerente. Mai mult, regiunile si statele membre sunt abilitate sa fixeze bugete foarte variate pentru masurile relative de competitivitate in cadrul Politicii Agrciole Comune, care nu fac decat sa exacerbeze posibilitatile de distorsionare a concurentei, in interiorul statelor membre cat si intre diferitele state membre ale Uniunii Europene;
4.2. Este important ca masurile care au ca scop ameliorarea competitivitatii sa fie sustinute printr-o politica comunitara, in materie de cercetare, cresterii cantitatii si calitatii productiei agricole, in fata schimbarilor climatice si a constrangerilor tot mai mari privind apa dulce;

5. Oferta de servicii si bunuri publice

5.1. Agricultorii si silvicultorii admnistreaza peste trei sferturi din terenul Uniunii Europene si sunt cei mai bine “plasati” pentru a oferii servicii rurale aditionale (servicii publice) apreciate de catre societate (servicii agroturistice; servicii agropedagogice; servicii comunitare; servicii socioterapeutice; servicii recreationale; servicii energetice, servici ecologice, etc...);
5.2. Agricultorii pot juca un rol important in lupta impotriva schimbarilor climatice prin capacitatea lor de a administra terenurile;

6. Mentinerea platilor destinate zonelor defavorizate si sustinerea agricultorilor din anumite zone foarte clar definite.

6.1. Masurile actuale relative pentru zonele defavorizate si cele montane raman ca parte importanta a Politicii Agricole Comune dupa 2013;
6.2. Masurile cuprinse in art. 68 care vizeaza sustinerea sectoarelor sau zonelor vulnerabile trebuie sa fie mentinute in continuare;
6.3. SUSTINEREA pozitiei Romaniei in ceea ce priveste interesul acesteia de a redefini zonele cu deficit economic agricol pe cele opt criterii de eligibilitate, in stabilirea acestora, (avind ca rezultat pentru Romania obtinerea unui un plus de 20 % din teritoriu ce va avea acces la aceste forme de sprijin);

7. Consolidarea masurilor destinate agricultorilor pentru a avea un rol important fata de noile provocari, cum sunt: schimbarile climatice si constrangerile hidrice.

7.1. Masurile destinate ameliorarii competitivitatii, in sectorul agricol, trebuie sa fie dezvoltate pentru a sustine astfel agricultorii sa faca fata schimbarilor climatice si sa se adapteze la acestea (exemplu: masuri care vizeaza ameliorarea randamentului hidric ameliorarea plantelor);
7.2. Unele state membre au zone agricole deficitare privind precipitatiile, cea mai importanta componenta a predictibilitatii productiilor agricole stabile, drept pentru care acestea trebuie sa beneficieze de masuri suplimentare de ameliorare a competitivitatii, atat prin accesibilitatea la proiecte structurale, cat si prin compensarea costurilor suplimentare de productie, utilizand sisteme si echipamente de irigat, mari consumatoare de energie;
7.3. Agricultorii, au capacitatea de a contribui la atenuarea schimbarilor climatice prin furnizarea de servicii rurale datorita rolului lor, in materie de administrare a terenurilor (de exemplu: gestiunea apei, reducerea inundatiilor, ameliorarea capacitatiii de depozitare a apei subterane, cresterea rezistentei la incendii) precum si posibilitatii de stocare a carbonului;
7.4. Contributia agricultorilor la reducerea cantitatii de gaze cu efect de sera si la securitatea energetica, se va imbunatatii prin productia de resurse de energie regenerabila (energie, fibre etc...);

8. Coerenta intre Politica Agricola Comuna si celelalte politicii comunitare.

8.1. Este nevoie de o mai mare coerenta intre toate politicile comunitare. Aspectele urmatoare, scot in evidenta, importanta particulara pentru agricultura;
8.2. Politica comerciala: Uniunea Europeana trebuie sa garanteze ca la negocierea acordurilor comerciale, toate concesiile agricole trebuie sa fie asociate cu exigentele pe care importurile trebuie sa le respecte in materie de siguranta, trasabilitate, mediu si de bunastarea animalelor, echivalente cu normele aplicate in Uniunea Europeana;
8.3. Schimbarile climatice, mediu si cercetare: in general, este admis ca, cea mai mare provocare a deceniilor viitoare este reprezentata de garantarea securitatii aprovizionarii durabile, a populatiei mondiale, cu produse alimentare;
8.4. Politica de concurenta: este necesar sa se revizuiasca politica concurentei in Uniunea Europeana pentru a avea garantia ca, aceasta nu reprezinta o bariera in calea competitivitatii si stabilitatii agriculturii europene;
8.5. Politica regionala: politica regionala a Uniunii Europene trebuie sa fie coerenta, fata de obiectivele in materie de dezvoltare rurala, definite in cadrul Politicii Agricole Comune.
Prin aceaste politici trebuie avuta in vedere stimularea activitatiilor agricole in aceste zone pentru a evita ,,exodul” din mediul rural.

9. Inverzirea platilor directe

9.1. In regiunile montane datorita specificului acestora sa se aplice diferentiat aceasta masura in functie de aportul adus pentru mediu de alte practici specifice practicate de catre agricultori
9.2. In zonele colinare sa fie recunoscuta ca masura de inverzire, introducerea unor culturi pomicole (populatii locale de arbusti fructiferi), silvice si energetice (ex. salcam energetic) cu functii ecologice clar definite (pentru stabililizarea versantilor impotriva alunecarilor de teren; schimbarea esteticii peisajului /lanschaft; stocare carbon si implicit productie de oxigen);
9.3. In zonele colinare si montane este important a se mentine elementele de peisaj cultural, suprafata pajistilor, interesul pentru habitatele si specile prioritare, structurile mozaicale printr un sub-program dedicat acestora;
9.3. In zonele de campie sa fie introduse masuri precum realizarea de perdele forestiere ca si masuri minime de inverzire in cadrul pachetul de inverzire;
9.4. Eliminarea unor propuneri de asimilare a unor servicii aduse mediului cu masura 3 de inverzire (zone de interes ecologic) de catre un anumit teritoriu (ex. zone Natura 2000) inafara blocului fizic in care se afla parcelele agricultorului. Aceste zone de interes ecologic trebuie calculate in interiorul blocului fizic pentre a se raspunde spiritului si literei acestor masuri de inverzire cat timp sunt considerate Terenuri cu Utilizare Agricola..
9.5. Acceptarea ca si suprafete inverzite a suprafetelor de teren cultivate cu culturi oleoproteaginoase ecologice cu respectarea rotatiei culturilor .

10. Cumpararea pamantului de catre cetatenii straini

10.1. Instituirea dreptului de preemtiune pentru agricultorii romani la cumpararea pamantului de catre cetatenii straini, dupa cum urmeaza;
10.1.1. Drept de preemtiune de ordin I: Dreptul de preemtiune al arendasului la cumparare
10.1.2. Drept de premtiune de ordin II. Dreptul de preemtiune al vecinului
10.1.3. Drept de preemtiune de ordin III: Dreptul de preemtiune a structurii nationale funciare publice sau para publice (ex. Agentia domeniilor statului , Societatea de Amenajare Funciara SAF, );
10.1.4. Egalitatea de sanse intre competitorii din piata funciara, infiintarea creditului funciar pentru cetatenii romani, in ordinea dreptului de preemtiune.








3. Propuneri aferente pilonului 2


3.1. Masuri de sprijin financiar ale fermelor (Masura 112; Masura 121; Masura 123; Masura de sprijin pentru fermele mici)


Nr crt.
1. Procedura de evaluare
Propuneri de punctaj


1. Punctaj pentru fermele ce realizează activitatea de procesare


2. Punctaj pentru fermele ce realizează activitatea de comercializare in comun pentru membrii grupurilor de producatori


3. Punctaj pentru fermele ce realizează vânzare directă


4. Punctaj pentru fermele ce practica activitati de ferma agropedagogica


5. Punctaj pentru fermele ce practica activitati agroturistice


6. Punctaj pentru fermele ce dezvolta energii verzi


7. Punctaj pentru fermele ce practica activitati sociale


8. Punctaj pentru fermele certificate ecologic si biodinamic


9. Punctaj pentru fermele certificate montan


10. Punctaj pentru fermele ce produc produse atestate traditional


11. Punctaj pentru fermele certificate etic


12. Punctaj pentru fermele ce ofera servicii melifere (ex. perdele de protectie su specii melifere)


13. Punctaj pentru fermele ce practica activitati de cercetare si/sau inovare


14. Punctaj pentru fermele ce ofera servicii comunitare


15. Punctaj pentru fermele familiale


16. Punctaj pentru fermele agrosilvice si zoosilvice


17. Punctaj pentru fermele agro/zootehnice ( zoopomicole; zoolegumicole; zooviticole etc...)


18. Punctaj pentru fermele ce ofera servicii de conservare in situ a speciilor vegetale si animale locale


19. Punctaj pentru fermele ce utilizeza specii/rase vegetale si animale locale


20. Punctaj pentru fermele ce pastreaza specificul arhitectonic local al constructiilor agricole si zootehnice


21. Punctaj pentru fermele ce dezvolta servicii benefice pentru agromediu si clima


22. Punctaj pentru fermele ce ofera servicii de practica didactica


23. Punctaj pentru fermele situate in zone cu deficit economic


24. Punctaj pentru fermele situate in zone cu constrangeri specifice


25. Punctaj pentru membrii unor asociatii de producatori ce organizeza piete locale


26. Punctaj pentru proiectele depuse de sefi de exploatatie de sex feminin


27. Punctaj pentru proiectele depuse de tineri cu studii superioare


28. Punctaj pentru ferme care isi desfasoara activitatea in cadrul siturilor Natura 2000


29. Punctaj pentru ferme care isi desfasoara activitatea in cadrul zonelor HNV (Inalta Valoare Naturala) eligibile in cadrul Axei 2 / Masuri de Agromediu
2
Propuneri specifice pentru masura de tineri fermieri 112
Propuneri financiare
2.1. Cresterea plafonului la 70 000 euro
2.2 Acordarea de sprijin financiar cu 25 % mai mare pe plati directe pe urmatorii cinci ani de la instalare
2.3 Acordarea unui sprijin de 20000 euro daca instalarea are loc in localitati cu deficit economic de exemplu zonele montane si zonelor HNV (Inalta Valoare Naturala) eligibile in cadrul Axei 2 / Masuri de Agromediu
2.4 Scutiri de taxe si impozite pe o periooada de cinci ani
2.5 Criteriile de stimulare de la 2.2 la 2.4 , sa se aplice si celor care s-au instalat in anii anteriori PAC 2014 -2020 pentru a nu crea decalaje neloiale intre competitori.
3
Masura de sprijin ferme mici
3.1. Acordarea pentru aceasta masura de sprijin european a unui plafon de 15 000 euro
3.2. Realizarea unei scheme de sprijin national de 15 000 euro
3.3 Acordarea de fonduri specifice acestei categorii in PNDR
3.4. Masuri de control simplificate sau chiar inexistente, pentru fermierii activi
4
Masura tineri fermieri si ferme mici
Propuneri de redimensionare a fermelor


Calculul U.D.E. sa se realizeze in functie de urmatoarele criterii:


4.1. Fertilitatea solului in functie de relief (dimensionare specifica in functie de zona de munte, deal sau campie)


4.2. Profitul minim lunar vizat de proiect (dimensionare pe 3 scenarii financiare)
4.3 Stabilirea unui ghid de transformare real a activitatilor agricole in UDE

3.2. Propuneri pentru noua masura de agricultura ecologica
Nr crt.
Parametri
1
Teritorii strategice pentru agricultura ecologica

- Comunitati situate în Parcuri Regionale și Naționale;
- Comunitati situate în zonele montane;
- Comunitati situate în zone HNV (Inalta Valoare Naturala) eligibile la platiile de agromediu;
- Comunitati situate în arealul NATURA 2000;
- Zone cu deficit economic agricol
Suprafetele vizate pentru acest sistem de agricultura ecologica sunt:
- Parcelele din ferme individuale sau colective;
- Pășunile comunale;
- Pasunile si fanetele montane, private;
- Pădurile comunale sau private.
Teritorii recomandate: zone colinare, zone de munte, zone de șeș cu agricultură extensivă.
Teritorii nerecomandate: zone de șes cu agricultură intensivă.
2
1. Propuneri pentru perioada de conversie

Ferme vegetale 0,3-5-ha:2000 euro/ferma

Ferme vegetale 5-15 ha:3500 euro/ferma

Ferme animale: 4000 euro la nivelul maxim de animale (vezi limite la fermele certificate)

Ferme apicole: 4000 euro la nivelul maxim de familii (vezi limite la fermele certificate)
3
2. Propuneri pentru fermele certificate

2.1. Propuneri de introducere de submasuri cu un nivel financiar dublu fata de nivelurile din masura de agromediu)

1. Submasura Pajisti cu inalta valoare naturala: 204 euro/ha

2. Submasura Practici agricole traditionale: 160 euro/ha

3. Submasura Culturi verzi (actualul pachet 4 de agromediu): 260 euro

2.2. Propuneri financiare in cadrul submasurilor actuale din cadrul pachetului 5 de agromediu (cresterea nivelului de spijin la 2/3 din nivelul mediu european)

4. Submasura Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț şi pajisti permanente pentru care nu se acceseaza Masura Plati de Agro-mediu P1 si P2):maxim 15 ha/300 euro/ha (pentru fermele mai mari ramane sprijinul actual)

5. Submasura Legume (inclusiv ciuperci și cartofi): 500 euro/ha (maxim 10 ha)

6. Submasura Livezi extensive: 600 euro/ha (maxim 10 ha)

7. Submasura Livezi traditionale: 400 euro/ha (maxim 12 ha)

8. Submasura Vii inierbate: 600 euro/ha (maxim 10 ha)

9. Submasura Plante medicinale și aromatice: 400 euro/ha (maxim 10 ha)

10. Submasura Culturi floricole cu destinatie alimentara: 400 euro/ha (maxim 10 ha)

11. Submasura Plante din flora salbatica: maxim 5 tone/an: 4000 euro/ferma

12. Submasura Pajisti permanente (pentru care nu se acceseaza Masura Plati de Agro-mediu P1 si P2) : 300 euro/ha

2.3. Propuneri de submasuri pentru ferme cu animale

10. Submasura Ferme apicole ( maxim 200 familii): 20 euro/familie

11. Submasura Ferme de vaci (maxim 15): 300 euro/cap

12. Submasura Ferme de porci (maxim 100):50 euro/cap

13. Submasura Ferme de oi (maxim 300):15 euro/cap +7 euro in zona montana (s-a aplicat mult timp in UE 15, schema 20+7)

14. Submasura Ferme de capre (maxim 200):20 euro/cap

15. Submasura Ferme de pasari (maxim 3000):2 euro/cap

16. Submasura Ferme de bivoli (maxim 10): 500 euro/cap

17. Submasura Ferme de iepuri (maxim 3000):2 euro/cap
4
3. Schema de sprijin national pentru masuri transversale (2000 euro/activitate)

1. Sprijin pentru fermele ce realizează activitatea de procesare

2. Sprijin pentru fermele ce realizează activitatea de comercializare in comun

3. Sprijin pentru fermele ce realizează vânzare directă

4. Sprijin pentru fermele ce practica activitati de ferma agropedagogica

5. Sprijin pentru fermele ce practica activitati agroturistice

6. Sprijin pentru fermele ce dezvolta energii verzi

7. Sprijin pentru fermele ce practica activitati sociale

8. Sprijin pentru fermele cu dubla certificare (ecologic si biodinamic)

9. Sprijin pentru fermele cu dubla certificare (ecologic si montan)

10. Sprijin pentru fermele cu dubla certificare (ecologic si traditional)

11. Sprijin pentru fermele cu dubla certificare (ecologic si etic)

12. Sprijin pentru fermele ce ofera servicii melifere (ex. perdele de protectie su specii melifere)

13. Sprijin pentru fermele ce practica activitati de cercetare si/sau inovare

14. Sprijin pentru fermele ce ofera servicii comunitare

15. Sprijin pentru fermele familiale

16. Sprijin pentru fermele agrosilvice si zoosilvice

17. Sprijin pentru fermele agro/zootehnice ( zoopomicole; zoolegumicole; zooviticole etc...)

18. Sprijin pentru fermele ce ofera servicii de conservare in situ a speciilor vegetale si animale locale

19. Sprijin pentru fermele ce utilizeza specii vegetale si animale locale

20. Sprijin pentru fermele ce pastreaza specificul arhitectonic local al constructiilor agricole si zootehnice

21. Sprijin pentru fermele ce dezvolta servicii benefice pentru agromediu si clima

22. Sprijin pentru fermele ce ofera servicii de practica

22. Sprijin pentru fermele situate in zone defavorizate

23. Sprijin pentru fermele situate in zone cu constrangeri specifice

24. Sprijin pentru fermele unor membrii de asociatii de producatori ce organizeza piete locale

25. Sprijin pentru fermele cu sefi de exploatatie de sex feminin

26. Sprijin special pentru constituirea organizatiilor/federatiilor de producatori din zonele montane, la nivel de bioarii traditionale si sprijin intensiv pentru investitii in unitati cu capacitati de colectare proprii, transformare si valorificare a “produselor montane” agroalimentare, ecologice, in sistem cooperatist.





3.3. Propuneri aferente noii masuri de agromediu

Nr. crt.
Propuneri

1. Cresterea plafonului la submasurile de agromediu actuale cu 40 % pe fiecare submasura

2. Introducera unor submasuri suplimentare

2.1. Rotația culturilor: 100 euro/ha pentru asolament de minim 4 ani

2.22.2. Prezervarea agrobiodiversității în ferme pomicole prin instalarea de casute pentru păsări: 175 euro/ha

2.32.3. Instalarea de perdele de protecție: 120 euro/ha

2.4. Tehnici economice de irigație: 100 euro/ha

2.5. Uscarea naturală a furajelor: 80 euro/ha

2.6. Efectuarea arăturii pe curbe de nivel:80 euro/ha

2.7. Sisteme de producție în aer liber: 100 euro/ha

2.8. Sisteme de lucrări minime a solului : 50 euro/ha

2.9. Marimea optima a parcelei: 100 euro/ha

2.10. Mulcirea organica a solului in ferme legumicole, pomicole viticole si floricole (pe rand):90 euro/ha

2.11. Utilizarea de soiuri și rase rustice rare: 300 euro/UMV

2.12. Menținerea în cultura de terenurilor în zone supuse “exodului rural”: 110 euro/ha

2.13. Asigurarea calitatii fanurilor din zona montana, evitarea mucegairii si aflatoxinelor, prin construirea de fanare pe fanete = 400 euro/fanar - o singura data.

2.14. Asigurarea colectarii si calitatii ingrasamintelor organice de la animale, prin construirea la grajduri de bazine de colectare pentru purin si platforme de balegar = 1000-4000 euro/o singura data.

2.15 Masuri “meniu” care sa raspunda punctual nevoilor speciilor, habitatelor si elemetelor de peisaj, din zonele eligibile HNV (Inalta Valoare Naturala). Calulele trebuie sa acopere in totalitate implementarea masurilor de mediu de catre agricultori.




3.4. Propuneri aferente axei Leader

Nr. crt
Propuneri
1

2
3
Elaborarea unui Manual de iniţiere LEADER, pentru a contribui la înfiinţarea grupurilor LEADER şi la elaborarea strategiilor LEADER;
Promovarea cooperarii rurale-urbane prin interconectarea axei LEADER cu fonduri destinate mediului urban
Simplificarea birocratiei in implementarea strategiilor LEADER, mult mai mult suport tehnic din partea autoritatiilor




3.5. Propuneri aferente sectorului de cercetare


Nr crt
Propunere
1
Organizatiile semnatare sustin finatarea din fonduri UE in viitorul PAC a cercetarii aplicate in si pentru ferme spre a se raspunde adevaratelor probleme ale fermierilor care se pot rezolva doar impreuna cu mediul de cercetare si academic
Un sprijin special este necesar pentru dezvoltarea cercetarii montanologice, avandu-se in vedere ramanerea in urma, accentuata in acest domeniu si marimea zonei montane din Romania (74.000 km², 3,2 mil. ha.)




3.6. Propuneri aferente sectorului de invatamant agricol

Nr crt
Propunere
1
Realizarea unui invatamant profesional agricol si silvic adaptat diferentierilor zonale (campie, deal, munte) in cotutela intre Ministerul Educatiei si MADR
In invatamantul gimnazial rural: introducerea obiectului “Economia Rurala”, respectiv “Economia rurala-montana”, ca obiecte de baza cu manualele aferente si predare in clasele 6-8. In zonele montane, asimilarea, pe langa gimnazii, a unor ferme montane agroturistice-pilot, modernizate, cu rol didactic, pentru instruirea practica a elevilor.
2
Reinfiintarea unui invatamant profesional agricol si silvic mediu.



3.7. Propuneri aferente sectorului financiar/bancar

Nr crt
Propunere
1
Crearea unei banci a organizatiilor de producatori pentru implementarea fondurilor europene si nationale destinate agriculturii.
- Principiu: Sustinerea MADR prin acordarea unui sprijin rambursabil pe perioada 2014-2020.
- Obiectiv: Realizarea a 41 de filiale bancare judetene in 2014
- Crearea unui Fond National de Sustinere a Muntelui, la nivelul MADR, destinat unor nevoi speciale de sprijin in zone cu constrangeri naturale si economice deosebit de accentuate si sprijin co-finantarii unor investitii la nivel de ferma si de asociatii cooperatiste.















Semnaturi


1. Federatia Crescatorilor de Bovine din Romania
Presedinte
Claudiu Franc
2. Federatia Nationala de Agricultura Ecologica (F.N.A.E.)
Secretar General
Avram Fitiu

3. LAPAR
Presedinte
Baciu Laurentiu
4. Bio Romania
Presedinte
Marian Cioceanu

5. Federatia Agricultorilor de Munte “Dorna”
Presedinte
Ioan Moraru
6. Federatia Nationala de Produse Traditionale
Presedinte
Calin Maties

7. Federatia ,,Romovis 10 mai 2006”
Presedinte
Ioan Campeanu
8. Sindicatul crescatorilor de ovine din Romania
Presedinte
Marcel Andrei

9. Legumicultorii
Presedinte
Mircea Croitoru
10. CATAR
Presedinte
Alin Bogdan Buzescu

11. Forumul Montan din Romania (F.M.R.)
Presedinte
Radu Rey

12. ADEPT
Presedinte
Nathaniel Page
13. Asociatia Nationala pentru Dezvoltare Rurala-Montana, “Romontana”
Director executiv
Adrian Rey