Reuniune Vatra Dornei 10-11 august 2013

Alianta RO PAC 2014-2020
Federatia Crescatorilor de Bovine din Romania
Federatia Nationala de Agricultura Ecologica
LAPAR
Federatia Agricultorilor de Munte “Dorna”
Uniunea Nationala A Crescatorilor de Pasari din Romania (UNCPR)
Federatia Nationala de Produse Traditionale
Federatia ,,Romovis 10 mai 2006”
Sindicatul crescatorilor de ovine din Romania
Legumicultorii
CATAR
Forumul Montan din Romania
Asociatia Nationala pentru Dezvoltare Rurala-Montana, “Romontana”



DRAFTUL nr. 1.
Reuniune Vatra Dornei, 10-11 august 2013














VIZIUNEA
Aliantei RO PAC
pentru P.N.D.R (2014-2020)





Sinteza Decizie PAC din 26 iunie 2013




Reforma PAC (2014-2020): o reforma a politicii agricole europene in 3 directii principale:


1. Masuri agroecologice

2. Masuri de promovare a calitatii produselor

3. Masuri legate de promovarea unei agriculturi a cunoasterii


1. Masuri agroecologice

1.1. Pachetul de masuri agroecologice principale:

1..1.1. Masura de agricultura ecologica de baza :7 % **din Buget P. 2
1..1.2. Masura de agricultura ecologica optionala:1-10 % din Buget P. 1

1..2. Pachetul de masuri agroecologice pentru mediu si clima:

1.2.1. Pachetul agroecologic de inverzire (Plati benefice pentru clima si mediu):30% * din Buget P.1
1.2.2. Masura de investitii agroecologice (Proiecte inovative de mediu: 2 %** din Buget P.2
1.2.3. Masura de agro-mediu 2.1.4. : 10 % ** din Buget P.2.

1.3. Pachetul de masuri pentru „zone tampon agroecologic” :11 % ** din Buget P.2.

1.3.1. Măsura 211 – Plăţi compensatorii pentru zonele montane defavorizate :
1.3.2. Măsura 212 – Plăţi compensatorii pentru zonele specific şi semnificativ defavorizate din punct de vedere natural:

* Pachetul agroecologic de ajustare structurala a fermelor (inverzire): 30 % din buget P.1.
** Pachetul agroecologic de dezvoltare a fermelor :30 % din buget P.2.


Criterii financiare: Criteriile de repartizare a cotei de 30 % (2,4 miliarde euro) din plafonul Pilonul 2 pentru cele 3 activitati prezentate in acordul politic:

1. Agro mediu 10%
2. Agricultura ecologica: 7%
3. Proiecte inovative de mediu (PEI):2%
4. Masuri pentru „zone tampon agroecologic”:11 %





















1. Orientarea strategica a agriculturii Romaniei

Nr crt
Provocarile perioadei 2014-2020
1
1.1. Schimbarile climatice si impactul acestora asupra rezervelor de apa in fermele agricole;
1.2. Securitatea alimentara si calitatea alimentelor zdruncinata de incidentele aparute pe lanturile alimentare lungi;
1.3. Exodul rural si necesitatea mentinereii unui tesut social echilibrat in mediul rural;
1.4. Asteptarile consumatorilor fata de alimentatie si necesitatea organizarii unei economii locale printr-o agricultura de proximitate;
1.5. Prezervarea biodiversitatii si agrobiodiversitatii in fermele agricole;
1.6. Necesitatea remunerarii serviciilor publice furnizate societatii de catre agricultori;
2
Modelele de agricultura sustinute de catre politicile publice


2.1. In zonele de campie modelul dominant de ferma (din punct de vedere social, ecologic si economic) ce va fi sustinut de catre politicile agricole va fi modelul societatilor agricole;

2.2. In zonele de colinare si montane modelul dominant de ferma (din punct de vedere social, ecologic si economic) ce va fi sustinut de catre politicile agricole va fi un modelul fermei familiale;

2.3. Pentru cresterea competitivitatii sectorului agricol, se vor sustine fermele rezultate din politici publice de comasare a terenului (pe principiul utilizarii si nu a proprietatii) precum si politici publice de cedare voluntara a terenului (renta viagera);
3
Numarul minim de ferme agricole comerciale in perioada 2014-2020:

3.1. Principii

3.1.1. Mentinerea unui plafon de cca 1000 000 de ferme ca tinta minima de ferme comerciale in Romania;

3.1.2. Din cele aproximativ 650 000 de ferme (in mare parte ferme de semisubzistenta) intre 1 si 3 ha (inregistrate la APIA) minim 400 000 (ce cuprind si grupuri de producatori sau cooperative) sa aiba acces la masura de finantare pentru ferme mici (15 000 euro) pentru a putea fi transformate in ferme comerciale printr-o schema nationala de sprijin pentru ferme mici (S.N.F.M) alaturi de schema europeana;

3.1.3. Cele 150 000 de ferme din categoria 1-5 ha sa aiba acces la masura simplificata de plata unica (500-1250 euro-ferma), alaturi de care statul sa intervina cu o schema de nationla de sprijin pentru fermele mici de semisubzistenta (S.N.F.M.S.S.) pentru sustinerea serviciilor publice oferite de catre acestea societatii;

3.1.4. 100 000 de ferme mici sa aiba acces la masura de tinei fermieri (cca 14 250 ferme anual) prin constructia unei scheme nationale de sprijin pentru tineri fermieri (S.N.T.F.) alaturi de schema europeana;

3.2. Organizare spatiala

3.2.1. Fermele mici si mijlocii sa fie dezvoltate preponderent in zonele colinare si montane (ex. criterii de rentabilitate; criterii de multifunctionalitate publica; criterii de relief; servicii de ecologice) pentru a raspunde provocarii legate de mentinerea unui tesut social echilibrat;

3.2.2. Fermele mari sa fie dezvoltate preponderent in zonele de campie pentru a raspunde prioritar provocarilor legate de asigurarea proteinei vegetale pentru tarile UE;
4
Domenii de productie strategice

4.1. Productia agroalimentara

4.1.1. Pozitionarea zonelor de campie, prioritar catre producerea de oleoproteaginoase procesate;

4.1.2. Pozitionarea zonelor de montane si colinare, prioritar catre producerea de produse agroalimentare procesate de calitate (ecologice; traditionale; montane; etice) in sectorul cresterii animalelor, arbustilor fructiferi si a florei spontane respectiv cresterii animalelor, pomiculturii si viticulturii si PMA (Plante Medicinale si Aromatice);

4.2. Productia agro-energetica

Principiu: Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie agroenergetica atata timp cat nu este pusa in pericol securitatea alimentara a Romaniei si valorile naturale si culturale (biodiversitatea, serviciile ecologice, peisajul cultural etc);

4.2.1. Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie de biogaz din transformarea de dejectii animale, deseuri agroindustriale sau deseuri menajere urbane si rurale;

4.2.2. Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie de biogaz din transformarea biomasei agricole cultivate atata timp cat nu se pune in pericol economic sectorul alimentar (presiune asupra pretului de achizitie materie prima);

4.2.3. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul producerii de agrocarburanti prin biotehnologii (in industrii specifice) fara a utiliza terenul agricol destinat productiei de alimente;

4.2.4. Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie de biomasa silvica si energetica cultivata (plantatii energetice) pe terenuri impropii agriculturii ( degradate, poluate etc..);

4.2.5. Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie de energie fotovoltaica si eoliana atata timp cat nu se scot din circuitul agricol suprafete de teren (UE promoveaza solutii de instalare pe constructii suprainaltate);

4.2.6. Sectorul agroalimentar nu poate coexista cu sectorul producerii de energie fosila (ex. gaze de sist) pe terenuri agricole, pentru a raspunde provocarilor legate de schimbarile climatice si de gestiunea apei potabile si de irigat;

4.3. Productia de agromateriale si bioproduse

4.3.1. Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie de agromateriale de constructii furnizandu-i ca si materie prima subprodusele rezultate;

4.3.2. Sectorul agroalimentar poate coexista alaturi de sectorul de productie de bioproduse furnizandu-i ca si materie prima subprodusele rezultate;


2. Propuneri aferente pilonului I al P.A.C.

  1. Viitorul platilor directe
1.1. Platile directe din primul pilon, permit agricultorilor sa furnizeze, pe langa activitatile lor agricole, si o serie de bunuri publice (ex.: intretinerea peisajului, conservarea biodiversitatii functionale a pajistilor montane; Bunele Practici Agricole si de Mediu/GAEC) etc...), apreciate de societate (care in prezent nu sunt platite de catre piata) si care trebuie sa fie sustinute de catre bugetul public in conditiile aplicarii;
1.2. Bugetul destinat platilor directe trebuie mentinut si ameliorat cu diferentieri in functie de constrangerile naturale;
1.3. Toate ajustarile viitoare ale formelor de plati directe, trebuie sa tina cont de necesitatea de a mentine agricultorii in activitate si in competitie egala precum si de necesitatea conservarii bunelor practici traditionale;
1.4. In ceea ce priveste formele de plati directe trebuie sa se garanteze un tratament egal si echitabil pentru toti agricultorii Uniunii Europene, de aceea ajustarile ce vor fi aduse platilor directe, trebuie sa aiba la baza criterii comune obiective (reducerea cu o treime doar a diferentei de sprijin intre agricultorii din Romania si media sprijinului din tarile europene cum este propusa nu este o masura corecta fiind discriminatorie);
1.5. Schema pentru micii fermieri (Atst 47.lit.b din Pilonul 1) trebuie sa fie o plata/ha de 3 ori mai mare decat media nationala;
Organizatiile profesionale din Romania semnatare a acestui document solicita acordarea in continuare a CNDP –ului atit in sectorul vegetal cit si in cel animal , necesar pentru atenuarea decalajelor dintre Romania si statele membre .
In ceea ce priveste sectorul animal (bovine si ovine ) organizatiile profesionale sustin din 2015 tranformarea capetelor in UVM si apoi in Ha eligibile la plata din fonduri europene fara a afecta plafoanele destinate productiei vegetale.

2. O mai buna functionare a pietelor, o stabilitate si o transparenta mai mare
2.1. Sa permita organizatiilor producatorilor sa planifice productia si sa o adapteze, atat in termen de cantitate cat si de calitate, la cerere;
2.2. Sa permita organizatiilor producatorilor si organizatiilor interprofesionale sa contribuie la stabilitatea pietei prin acordurile si contractele sectoriale voluntare;
2.3. Masurile destinate sustinerii agricultorilor pentru a supravietuii crizelor de piata (exemplu: un filet de securitate a venitului sau regim de asigurare destinat sa acopere pierderile de venit; dezvoltarea pietelor la termen/contractelor);
2.4. Incurajarea statelor membre in directia ameliorarii masurilor fiscale aplicate agricultorilor ( exemplu: impozitul poate fi estimat in functie de nivelul lor de venit pe mai multi ani) in zonele de munte se impun reduceri substantiale sau scaderi de impozite, in functie de gradul de defavorizare/altitudine, izolare, pante);
2.5. Masuri care sa duca la facilitarea accesului la credit a agricultorilor;
2.6. Masuri destinate ameliorarii transparentei pietei si furnizarea de informatii de pe piata agricultorilor;
2.7. O mai mare transparenta a pietei, prin consolidarea politicii de calitate si de etichetare, prin considerarea DOP si IGP specifice tarilor europene;
2.8. Garantia ca toate importurile respecta normele comunitare in materie de trasabilitate si de siguranta alimentelor;
2.9. Etichetarea produselor agricole din statele membre cu denumiri specifice zonelor de productie pentru informarea corecta a consumatorilor si incurajarea consumului de produse din statele membre UE;
2.10 Cresterea cotei de sustinere din partea UE a FONDURILOR MUTUALE si constituirea acestora pe activitati profesionale specifice pentru un mai mare interes al fermierilor si transparenta acestora;.
2.11. Achizitia publicade catre administratiile publice de produse agroalimentare romanesti sa aiba o cota de minim 50% din criteriile de achizitie;
3. Consolidarea pozitiei agricultorilor in interiorul lantului alimentar.
3.1 3.1. Stimularea financiara a lanturilor alimentare scurte (2 verigi) cu o relatie directa intre agricultor si consumator;
3.2. Crearea si consolidarea organizatiilor producatorilor sau a cooperativelor lor (dezvoltarea noilor organizatii de producatori si sprijinirea grupurilor de producatori in directia transformarii si vanzarii directe a materiilor prime agrozootehnice);
3.3. Stabilirea unui ,, cod de bune practice”, in cadrul lantului alimentar;
3.4. Revizuirea politicii comunitare actuale, cu privire la promovare, care sa permita gasirea de noi nise de piata printr-o mai buna promovare a produselor europene;
3.5. Numirea unui ,, mediator european”, insarcinat cu supervizarea codului de bune practici si examinarea celorlalte acorduri voluntare, care sa aiba si rol in arbitrarea conflictelor din interiorul lantului alimentar;
3.6. Incurajarea agricultorilor pentru a dezvolta piete locale de producatori care sunt nise suplimentare ce asigura un contact direct intre consumator si producator odata cu reducerea numarului de intermediari, a costurilor de transport si implicit a emisiilor de gaze cu efect de sera;
3.7. Organizarea pietelor locale sa fie atribuite doar asociatilor de producatori eliminandu-se astfel intermediarii care controleaza astazi aceasta activitate;
3.8. Aplicarea de urgenta in statele membere a modificarilor aprobate de Parlamentul EU in 15 feb 2012 cu privire la Regulamentul nr 1234 cu privire la cresterea puterii de negociere a producatorilor de lapte din statele membre in relatia cu comerciantii si cu procesatorii de lapte;
3.9. O mai buna strategie de comunicare a normelor sanitar-veterinare la nivel de autoritati publice cat si in randul producatorului; 3.10. Simplificat si incurajat accesul la pietele locale a producatorilor locali;
3.11. Sustinerea si incurajarea unui forum national care sa reprezinte producatorii mici in activitatea de lobby;
4. Masurile destinate ameliorarii pozitiei competitive a agricultorilor;
4.1. Este necesar sa se uniformizeze masurile, in materie de competitivitate, la nivel comunitar, pentru a avea o garantie ca acestea sunt mult mai corecte si mai coerente. Mai mult, regiunile si statele membre sunt abilitate sa fixeze bugete foarte variate pentru masurile relative de competitivitate in cadrul Politicii Agrciole Comune, care nu fac decat sa exacerbeze posibilitatile de distorsionare a concurentei, in interiorul statelor membre cat si intre diferitele state membre ale Uniunii Europene;
4.2. Este important ca masurile care au ca scop ameliorarea competitivitatii sa fie sustinute printr-o politica comunitara, in materie de cercetare, cresterii cantitatii si calitatii productiei agricole, in fata schimbarilor climatice si a constrangerilor tot mai mari privind apa dulce;
5. Oferta de servicii si bunuri publice
5.1. Agricultorii si silvicultorii admnistreaza peste trei sferturi din terenul Uniunii Europene si sunt cei mai bine “plasati” pentru a oferii servicii rurale aditionale (servicii publice) apreciate de catre societate (servicii agroturistice; servicii agropedagogice; servicii comunitare; servicii socioterapeutice; servicii recreationale; servicii energetice, servici ecologice, etc...);
5.2. Agricultorii pot juca un rol important in lupta impotriva schimbarilor climatice prin capacitatea lor de a administra terenurile;
6. Mentinerea platilor destinate zonelor defavorizate si sustinerea agricultorilor din anumite zone foarte clar definite.
6.1. Masurile actuale relative pentru zonele defavorizate si cele montane raman ca parte importanta a Politicii Agricole Comune dupa 2013;
6.2. Masurile cuprinse in art. 68 care vizeaza sustinerea sectoarelor sau zonelor vulnerabile trebuie sa fie mentinute in continuare;
6.3. SUSTINEREA pozitiei Romaniei in ceea ce priveste interesul acesteia de a redefini zonele cu deficit economic agricol pe cele opt criterii de eligibilitate, in stabilirea acestora, (avind ca rezultat pentru Romania obtinerea unui un plus de 20 % din teritoriu ce va avea acces la aceste forme de sprijin);
7. Consolidarea masurilor destinate agricultorilor pentru a avea un rol important fata de noile provocari, cum sunt: schimbarile climatice si constrangerile hidrice.
7.1. Masurile destinate ameliorarii competitivitatii, in sectorul agricol, trebuie sa fie dezvoltate pentru a sustine astfel agricultorii sa faca fata schimbarilor climatice si sa se adapteze la acestea (exemplu: masuri care vizeaza ameliorarea randamentului hidric ameliorarea plantelor);
7.2. Unele state membre au zone agricole deficitare privind precipitatiile, cea mai importanta componenta a predictibilitatii productiilor agricole stabile, drept pentru care acestea trebuie sa beneficieze de masuri suplimentare de ameliorare a competitivitatii, atat prin accesibilitatea la proiecte structurale, cat si prin compensarea costurilor suplimentare de productie, utilizand sisteme si echipamente de irigat, mari consumatoare de energie;
7.3. Agricultorii, au capacitatea de a contribui la atenuarea schimbarilor climatice prin furnizarea de servicii rurale datorita rolului lor, in materie de administrare a terenurilor (de exemplu: gestiunea apei, reducerea inundatiilor, ameliorarea capacitatiii de depozitare a apei subterane, cresterea rezistentei la incendii) precum si posibilitatii de stocare a carbonului;
7.4. Contributia agricultorilor la reducerea cantitatii de gaze cu efect de sera si la securitatea energetica, se va imbunatatii prin productia de resurse de energie regenerabila (energie, fibre etc...);
8. Coerenta intre Politica Agricola Comuna si celelalte politicii comunitare.
8.1. Este nevoie de o mai mare coerenta intre toate politicile comunitare. Aspectele urmatoare, scot in evidenta, importanta particulara pentru agricultura;
8.2. Politica comerciala: Uniunea Europeana trebuie sa garanteze ca la negocierea acordurilor comerciale, toate concesiile agricole trebuie sa fie asociate cu exigentele pe care importurile trebuie sa le respecte in materie de siguranta, trasabilitate, mediu si de bunastarea animalelor, echivalente cu normele aplicate in Uniunea Europeana;
8.3. Schimbarile climatice, mediu si cercetare: in general, este admis ca, cea mai mare provocare a deceniilor viitoare este reprezentata de garantarea securitatii aprovizionarii durabile, a populatiei mondiale, cu produse alimentare;
8.4. Politica de concurenta: este necesar sa se revizuiasca politica concurentei in Uniunea Europeana pentru a avea garantia ca, aceasta nu reprezinta o bariera in calea competitivitatii si stabilitatii agriculturii europene;
8.5. Politica regionala: politica regionala a Uniunii Europene trebuie sa fie coerenta, fata de obiectivele in materie de dezvoltare rurala, definite in cadrul Politicii Agricole Comune.
Prin aceaste politici trebuie avuta in vedere stimularea activitatiilor agricole in aceste zone pentru a evita ,,exodul” din mediul rural.
9. Inverzirea platilor directe
9.1. In regiunile montane datorita specificului acestora sa se aplice diferentiat aceasta masura in functie de aportul adus pentru mediu de alte practici specifice practicate de catre agricultori
9.2. In zonele colinare sa fie recunoscuta ca masura de inverzire, introducerea unor culturi pomicole (populatii locale de arbusti fructiferi), silvice si energetice (ex. salcam energetic) cu functii ecologice clar definite (pentru stabililizarea versantilor impotriva alunecarilor de teren; schimbarea esteticii peisajului /lanschaft; stocare carbon si implicit productie de oxigen);
9.3. In zonele colinare si montane este important a se mentine elementele de peisaj cultural, suprafata pajistilor, interesul pentru habitatele si specile prioritare, structurile mozaicale printr un sub-program dedicat acestora;
9.3. In zonele de campie sa fie introduse masuri precum realizarea de perdele forestiere ca si masuri minime de inverzire in cadrul pachetul de inverzire;
9.4. Eliminarea unor propuneri de asimilare a unor servicii aduse mediului cu masura 3 de inverzire (zone de interes ecologic) de catre un anumit teritoriu (ex. zone Natura 2000) inafara blocului fizic in care se afla parcelele agricultorului. Aceste zone de interes ecologic trebuie calculate in interiorul blocului fizic pentre a se raspunde spiritului si literei acestor masuri de inverzire cat timp sunt considerate Terenuri cu Utilizare Agricola..
9.5. Acceptarea ca si suprafete inverzite a suprafetelor de teren cultivate cu culturi oleoproteaginoase ecologice cu respectarea rotatiei culturilor .
10. Cumpararea pamantului de catre cetatenii straini
10.1. Instituirea dreptului de preemtiune pentru agricultorii romani la cumpararea pamantului de catre cetatenii straini, dupa cum urmeaza;
10.1.1. Drept de preemtiune de ordin I: Dreptul de preemtiune al vecinului (agricultor activ) la cumparare
10.1.2. Drept de premtiune de ordin II. Dreptul de preemtiune al arendasului (agricultor activ)la cumparare
10.1.3. Drept de preemtiune de ordin III: Dreptul de preemtiune a structurii nationale funciare publice sau para publice (ex. Agentia domeniilor statului , Societatea de Amenajare Funciara SAF, );
10.1.4. Egalitatea de sanse intre competitorii din piata funciara, infiintarea creditului funciar pentru cetatenii romani, in ordinea dreptului de preemtiune.
10.1.5.Drept de preemtiune pentru vecini (1) si arendasi (2) cu statut de agricultori activi proportional cu distanta dintre ferma acestora si noile parcele sau ferme cumparate
11. Propuneri aferente sectorului de invatamant agricol
Propunere
Realizarea unui invatamant profesional agricol si silvic adaptat diferentierilor zonale (campie, deal, munte) in cotutela intre Ministerul Educatiei si MADR
In invatamantul gimnazial rural: introducerea obiectului “Economia Rurala”, respectiv “Economia rurala-montana”, ca obiecte de baza cu manualele aferente si predare in clasele 6-8. In zonele montane, asimilarea, pe langa gimnazii, a unor ferme montane agroturistice-pilot, modernizate, cu rol didactic, pentru instruirea practica a elevilor.
Reinfiintarea unui invatamant profesional agricol si silvic mediu.
12. Propuneri aferente sectorului financiar/bancar
Propunere
Crearea unei banci a organizatiilor de producatori pentru implementarea fondurilor europene si nationale destinate agriculturii.
- Principiu: Sustinerea MADR prin acordarea unui sprijin rambursabil pe perioada 2014-2020.
- Obiectiv: Realizarea a 41 de filiale bancare judetene in 2014
- Crearea unui Fond National de Sustinere a Muntelui, la nivelul MADR, destinat unor nevoi speciale de sprijin in zone cu constrangeri naturale si economice deosebit de accentuate si sprijin co-finantarii unor investitii la nivel de ferma si de asociatii cooperatiste.



II. Notiunea de agricultor activ

Obiective strategice:

1. Realizarea unei economii de cca 4 miliarde necesara transferului in pilonul 2
2. Promovarea agricultorilor ce desfasoara activitati agricole

Criterii de definire

1.7. Notiunea de agricultor activ (notiune cuprinsa in Legea Statutului Agricultorului) beneficiar de sprijin financiar prin PNDR (Pilonul 1 si 2) sa cuprinda urmatoarele criterii cumulate cuprinse in “Pasaportul agricol” vizat anual de asociatia judeteana de profil si de camera agricola judeteana:

1.7.1.Minim 75 % din venitul agricultorului sa provina din activitati in ferma agricola (Declaratia de venit; Bilant annual) corespunzatoare obiectului principal de activitate activat la Registrul Comertului (Exceptie fac scolile; bisericile; si manastirile unde limita minima a venitului direct din agricultura este de 25 %)

1.7.2. Domiciliul agricultorului sa fie in mediul rural;

1.7.3. Sediul social si punctul de lucru al unitatii sa fie in mediul rural;

1.7.4. Pentru regiunile colinare si montane sprijinul financiar sa fie atribuit doar fermelor familiale;

1.7.5. Asociatiile crescatorilor de animale sa fie eligibile la subventie doar daca sunt proprietare de animale si daca se respecta incarcatura minima legala;

1.7.6. Nu lasa nici o parcela de teren nelucrata;

1.7.7. Se angajeaza sa intabuleze tot terenul pe durata unui contract multianual de 5 ani;

1.7.8. Marimea fermei familiale nu depaseste:
- zona de munte: 50 ha;
- zona de deal: 75 ha;
- zona de campie: 100 ha;

1.7.9. Marimea fermei societare (cu angajati) nu depaseste:
- zona de munte:100 ha;
- zona de deal:150 ha;
- zona de campie:500 ha;

1.7.10. Agricultorul, administorul societatii sau seful de ferma sa aiba:
- pregatire agronomica la nivel mediu sau superior in limba romana sau
- curs de formare profesionala nivel II in limba romana;

1.7.11. Agricultorul participa anual la sesiuni de formare continua (minim 24 de zile cumulate);

1.7.12. Fermele/Unitatile sa detina autorizatii sanitare; sanitar veterinare si de protectia mediului;

1.7.13. Fermele/Unitatile nu au datorii la bugetul local si la bugetul statului;

1.7.14. Fermele/Unitatile nu repatriaza profitul net in tarile de origine sau in tari terte;

1.7.15. Fermele/Unitatile reinvestesc minim 50 % din profitul net in mediul rural romanesc;

1.7.16. Fermele/Unitatile nu exporta din Romania materie prima agricola;

1.7.17. Fermele/Unitatile produc materie prima agricola cu destinatie agricola sau agroalimentara;
Lista neagra

Notiunea de agricultor activ exclude de facto urmatoarele categorii de actuali si potentiali beneficiarii:
- Unitatile administrativ teritoriale;
- Bancile;
- Fondurile de investitii; fondurile mutuale;
- Aeroporturile;
- Terenurile de golf
- Unitatile agroalimentare internationale;
- Furnizorii internationli de inputuri;
- Agricultorii care nu lucreaza toate parcelele de pamant
-Agricultorii care vand sau inchiriaza parcele din ferma (incurajarea vinderii fermei intregi)
- Agricultorii ce produc agrocarburanti pe terenuri agricole (exceptie fac unitatile care produc agrocarburanti pe parcele scoase din circuitul agricol)
- Agricultorii ce folosesc mai mult de 25 % din suprafata pentru porumb siloz














Provocarile PAC pentru fermele cerealiere

Nr crt Probleme sensibile Provocari ale PAC Solutii asteptate
1 Proteina vegetala Proteina vegetala Productie si procesare in ferme mixte (vegetale-animale)
2 Agrocarburanti Neutilizare de teren agricol Productie in fabrici industriale (alge etc..)
3 Poluare Reducerea poluarii Masura de inverzire; Directiva Nitrati; Culturi pompatoare de nitrati
4 Monocultura Diversificarea culturilor Masura de inverzire
5 Gestiunea apei in sol Mentinerea apei in sol perdele forestiere; agrosilvicultura ; soiuri timpurii si extratimpurii; covor vegetal intre 2 culturi; etc...
6 Fertilitatea solurilor Mentinerea fertilitatii naturale Masurile agroecolgice din P.2
7 Clonare; OGM, Neaceptare sociala Principiul precautiei
8 Plafonare ajutoare PAC actuala incorecta O PAC echitabila

Provocarile PAC pentru fermele de animale
Nr crt Probleme sensibile Provocari ale PAC Solutii asteptate
1 Utilizarea porumbului siloz Reducerea poluarii cu N Modificarea sistemului de crestere si furajare a animalelor
2 Poluarea cu N prin sistemul de distributie a ingrasamintelor Reducerea poluarii cu N Obligativitatea fermelor de animale de a avea baza furajera proprie si teren propriu pentru imprastierea ingrasamintelor organice; Limitarea incarcaturii de animale la 1 UMV/ha echivalent cu o poluare de 170 kg N-s.a./ha
3 Poluarea apei cu pesticide (ex. Atrazin la porumb) Neacceptarea de catre populatie Promovarea de sisteme de cultura mixte (ex. Porumb/fasole/dovleac; Porumb/Trifoi sau lucerna)
4 Miros Modificarea sistemului de crestere Obligativitate de mentinere 8 luni pe pasune; Stabulatie pe pat cald;etc...
5 Clonare Neaceptare sociala Principiul precautiei
6 Schimbari climatice/Securitate Ocupare echilbrata a teritoriului cu ferme animale Ferme mixte: Animale/Culturi agricole/ Culturi agro silvice/ Culturi Silvo energetice
Masuri aferente Pilonului 1.



1. Masura pentru ferme mici


Scheme de sprijin
Valoare
Numar beneficiari
Buget
1
Schema pentru agricultura ecologica
1250 euro/ferma
133.600 ferme/an/7 ani
10 % din P 1 (1170 mil.euro)
2
Schema pentru agricultura conventionala
500 euro/ferma
338.000 ferme/an/7 ani

2. Masura de inverzire

a) Diversificarea culturilor
Reg.
Art.
Nume
Ce permite aceasta?
Scopul legislației
Descriere
DP
29-32
Diversificarea culturilor


3 culturi peste 30 ha
2 culturi peste 15 ha

b) Menținerea pășunilor permanente
Reg.
Art.
Nume
Ce permite acesta?
Scopul legislației
Descriere
DP
31
Menținerea pajiștilor permanente și pășuni (PP / PGL)
Protejarea pășunilor și pajiștilor care furnizează servicii de mediu de stocare a carbonului și biodiversității
Împiedică transformarea de PP în arabil. Protejează carbonul și pășunile semi-naturale
Protecția obligatorie de 95% din PP / PP, la nivel național sau regional.
Opțiunea MS de a proteja mai bine solul bogat de carbon și PP semi-naturale / PP la nivel de fermă.
MS va decide înainte de 1 august 2014


c) Zone de interes ecologic
Reg.
Art.
Nume
Ce permite acesta?
Scopul legislației
Descriere
DP
32
Zone de interes ecologic
Îmbunătățirea serviciilor ecosistemice furnizate de la fermă și sălbatic datorită biodiversității pentru infrastructuri agro-ecologice: elemente de peisaj, garduri vii, zone de protecție, iazuri, copaci, terase, necultivate ... Nu se aplică pentru culturi permanente (cu excepția speciilor forestiere cu ciclu scurt) sau de pășune, sau pajiști temporare.
De-intensificarea de 5% din terenul arabil care nu reprezintă pajiști temporare în 2015 de 7% în 2017, după o evaluare a CE
Lista de elemente topografice de a păstra un loc sau pentru a crea matricea de ponderare pentru a converti metri liniari în hectare.




3. Plata redistributiva
Nume
Ce permite aceasta?
Scopul legislației
Descriere
Plata redistributivă (pentru primele 30 hectare)
Sprijinirea fermelor mici și mijlocii
Ocuparea forței de muncă în fermele mici și mijlocii
- 65 % din total ajutor direct;
-sumele pentru auprafetele ce depasesc 30 de ha vor fi reduse proportional
- plafon maxim de 30% din P1
beneficarii vizati sunt doar agricultorii care respecta regulile de inverzire

Ajutoare cuplate
- 75% din sprijin sa fie acordat pentru agricultorii care poseda ferme mixte (vegetale-animale)
- subventia sa fie acordata pentru utilizarea de soiuri romanesti
- subventia pentru fermele vegetale ce produc si proceseaza proteina vegetala










4. Ajutoarele cuplate (13+2 %)

Nume
Obiective
Ținte
Descriere
Plăți cuplate
Producțiile de sprijin se confruntă cu dificultăți economice sau menținerea nivelurilor de producție în anumite condiții
Agricultori
Maximum 2% din DP

Motivatie pentru culturile proteice
Reducerea importurile masive de soia din America





5. Masura de plata compensatorie pentru cedarea fermei?

- 120% din valoarea subventiei pentru agricultorii care cedeaza terenul agricol prin vanzare sau arenda


6. Sprijin complementar pentru tinerii agrcultori (25 % pentru o suprafata cuprinsa intre 25 si 90 ha)



7. Plata de baza (70 % din sprijin)
























Masuri aferente pilonului 2.

1, 2, 3 4. Masuri de sprijin financiar ale fermelor (Masura 112; Masura 121; Masura 123; Masura de sprijin pentru fermele mici)
Obiective
Descriere
-Îmbunătățirea performanței și a durabilității exploatației agricole;
- Se referă la dezvoltarea de prelucrare și/sau comercializare a produselor agricole, cu excepția produselor piscicole;
- Preocupare legată de infrastructura de dezvoltare, modernizare și adaptare a agriculturii și silviculturii, inclusiv accesul la terenurile arabile și forestiere, consolidarea și îmbunătățirea terenurilor, furnizarea și economisirea de energie și apă.
- investiții neproductive legate de realizarea obiectivelor agro-mediu-climatice
- investitii legate de inclusiv de starea de conservare a biodiversității speciilor și habitatelor,
- investitii legate de creșterea valorii de utilitate publică a unei zone Natura 2000 sau a altor sisteme de valoare naturală definită

Nr crt.
1. Procedura de evaluare
Propuneri de punctaj




1. Punctaj pentru fermele ce realizează activitatea de procesare




2. Punctaj pentru fermele ce realizează activitatea de comercializare in comun pentru membrii grupurilor de producatori




3. Punctaj pentru fermele ce realizează vânzare directă




4. Punctaj pentru fermele ce practica activitati de ferma agropedagogica




5. Punctaj pentru fermele ce practica activitati agroturistice




6. Punctaj pentru fermele ce dezvolta energii verzi




7. Punctaj pentru fermele ce practica activitati sociale




8. Punctaj pentru fermele certificate ecologic si biodinamic




9. Punctaj pentru fermele certificate montan




10. Punctaj pentru fermele ce produc produse atestate traditional




11. Punctaj pentru fermele certificate etic




12. Punctaj pentru fermele ce ofera servicii melifere (ex. perdele de protectie su specii melifere)




13. Punctaj pentru fermele ce practica activitati de cercetare si/sau inovare




14. Punctaj pentru fermele ce ofera servicii comunitare




15. Punctaj pentru fermele familiale




16. Punctaj pentru fermele agrosilvice si zoosilvice




17. Punctaj pentru fermele agro/zootehnice ( zoopomicole; zoolegumicole; zooviticole etc...)




18. Punctaj pentru fermele ce ofera servicii de conservare in situ a speciilor vegetale si animale locale




19. Punctaj pentru fermele ce utilizeza specii/rase vegetale si animale locale




20. Punctaj pentru fermele ce pastreaza specificul arhitectonic local al constructiilor agricole si zootehnice




21. Punctaj pentru fermele ce dezvolta servicii benefice pentru agromediu si clima




22. Punctaj pentru fermele ce ofera servicii de practica didactica




23. Punctaj pentru fermele situate in zone cu deficit economic




24. Punctaj pentru fermele situate in zone cu constrangeri specifice




25. Punctaj pentru membrii unor asociatii de producatori ce organizeza piete locale




26. Punctaj pentru proiectele depuse de sefi de exploatatie de sex feminin




27. Punctaj pentru proiectele depuse de tineri cu studii superioare




28. Punctaj pentru ferme care isi desfasoara activitatea in cadrul siturilor Natura 2000




29. Punctaj pentru ferme care isi desfasoara activitatea in cadrul zonelor HNV (Inalta Valoare Naturala) eligibile in cadrul Axei 2 / Masuri de Agromediu
2
Plafoane proiecte (121 si 123)
100 000 euro fara tva (contributie UE): 250 000 euro/proiect
Tinte :cresterea de 10 orio a numarului de beneficiari; legarea activitatii de productie de activitatea de procesare
3
Propuneri specifice pentru masura de tineri fermieri 112
Propuneri financiare
2.1. Cresterea plafonului la 70 000 euro
2.2 Acordarea de sprijin financiar cu 25 % mai mare pe plati directe pe urmatorii cinci ani de la instalare
2.3 Acordarea unui sprijin de 20000 euro daca instalarea are loc in localitati cu deficit economic de exemplu zonele montane si zonelor HNV (Inalta Valoare Naturala) eligibile in cadrul Axei 2 / Masuri de Agromediu
2.4 Scutiri de taxe si impozite pe o periooada de cinci ani
2.5 Criteriile de stimulare de la 2.2 la 2.4 , sa se aplice si celor care s-au instalat in anii anteriori PAC 2014 -2020 pentru a nu crea decalaje neloiale intre competitori.
4
Masura de sprijin ferme mici
3.1. Acordarea pentru aceasta masura de sprijin european a unui plafon de 15 000 euro
3.2. Realizarea unei scheme de sprijin national de 15 000 euro
3.3 Acordarea de fonduri specifice acestei categorii in PNDR
3.4. Masuri de control simplificate sau chiar inexistente, pentru fermierii activi
5
Masura tineri fermieri si ferme mici
Propuneri de redimensionare a fermelor




Calculul U.D.E. sa se realizeze in functie de urmatoarele criterii:




4.1. Fertilitatea solului in functie de relief (dimensionare specifica in functie de zona de munte, deal sau campie)




4.2. Profitul minim lunar vizat de proiect (dimensionare pe 3 scenarii financiare)
4.3 Stabilirea unui ghid de transformare real a activitatilor agricole in UDE





















5. Agricultura ecologică

Nume
Obiective
Țintă
Descriere
A.E.
Sprijinirea agriculturii ecologice (conversie si productie)
Fermieri
Suport atât de spijin cât și de conversie, pe parcursul a 5 ani.
-7 % **din Buget P. 2

Nr crt.
Parametri
1
Teritorii strategice pentru agricultura ecologica


- Comunitati situate în Parcuri Regionale și Naționale;
- Comunitati situate în zonele montane;
- Comunitati situate în zone HNV (Inalta Valoare Naturala) eligibile la platiile de agromediu;
- Comunitati situate în arealul NATURA 2000;
- Zone cu deficit economic agricol
Suprafetele vizate pentru acest sistem de agricultura ecologica sunt:
- Parcelele din ferme individuale sau colective;
- Pășunile comunale;
- Pasunile si fanetele montane, private;
- Pădurile comunale sau private.
Teritorii recomandate: zone colinare, zone de munte, zone de șeș cu agricultură extensivă.
Teritorii nerecomandate: zone de șes cu agricultură intensivă.
2
1. Propuneri pentru perioada de conversie


Ferme vegetale 0,3-5-ha:2000 euro/ferma


Ferme vegetale 5-15 ha:3500 euro/ferma


Ferme animale: 4000 euro la nivelul maxim de animale (vezi limite la fermele certificate)


Ferme apicole: 4000 euro la nivelul maxim de familii (vezi limite la fermele certificate)
3
2. Propuneri pentru fermele certificate


2.1. Propuneri de introducere de submasuri cu un nivel financiar dublu fata de nivelurile din masura de agromediu)


1. Submasura Pajisti cu inalta valoare naturala: 204 euro/ha


2. Submasura Practici agricole traditionale: 160 euro/ha


3. Submasura Culturi verzi (actualul pachet 4 de agromediu): 260 euro


2.2. Propuneri financiare in cadrul submasurilor actuale din cadrul pachetului 5 de agromediu (cresterea nivelului de spijin la 2/3 din nivelul mediu european)


4. Submasura Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț şi pajisti permanente pentru care nu se acceseaza Masura Plati de Agro-mediu P1 si P2):maxim 15 ha/300 euro/ha (pentru fermele mai mari ramane sprijinul actual)


5. Submasura Legume (inclusiv ciuperci și cartofi): 500 euro/ha (maxim 10 ha)


6. Submasura Livezi extensive: 600 euro/ha (maxim 10 ha)


7. Submasura Livezi traditionale: 400 euro/ha (maxim 12 ha)


8. Submasura Vii inierbate: 600 euro/ha (maxim 10 ha)


9. Submasura Plante medicinale și aromatice: 400 euro/ha (maxim 10 ha)


10. Submasura Culturi floricole cu destinatie alimentara: 400 euro/ha (maxim 10 ha)


11. Submasura Plante din flora salbatica: maxim 5 tone/an: 4000 euro/ferma


12. Submasura Pajisti permanente (pentru care nu se acceseaza Masura Plati de Agro-mediu P1 si P2) : 300 euro/ha


2.3. Propuneri de submasuri pentru ferme cu animale


10. Submasura Ferme apicole ( maxim 200 familii): 20 euro/familie


11. Submasura Ferme de vaci (maxim 15): 300 euro/cap


12. Submasura Ferme de porci (maxim 100):50 euro/cap


13. Submasura Ferme de oi (maxim 300):15 euro/cap +7 euro in zona montana
(s-a aplicat mult timp in UE 15, schema 20+7)


14. Submasura Ferme de capre (maxim 200):20 euro/cap


15. Submasura Ferme de pasari (maxim 3000):2 euro/cap


16. Submasura Ferme de bivoli (maxim 10): 500 euro/cap


17. Submasura Ferme de iepuri (maxim 3000):2 euro/cap
4
3. Schema de sprijin national pentru masuri ecologice transversale (2000 euro/activitate)


1. Sprijin pentru fermele ce realizează activitatea de procesare


2. Sprijin pentru fermele ce realizează activitatea de comercializare in comun


3. Sprijin pentru fermele ce realizează vânzare directă


4. Sprijin pentru fermele ce practica activitati de ferma agropedagogica


5. Sprijin pentru fermele ce practica activitati agroturistice


6. Sprijin pentru fermele ce dezvolta energii verzi


7. Sprijin pentru fermele ce practica activitati sociale


8. Sprijin pentru fermele cu dubla certificare (ecologic si biodinamic)


9. Sprijin pentru fermele cu dubla certificare (ecologic si montan)


10. Sprijin pentru fermele cu dubla certificare (ecologic si traditional)


11. Sprijin pentru fermele cu dubla certificare (ecologic si etic)


12. Sprijin pentru fermele ce ofera servicii melifere (ex. perdele de protectie su specii melifere)


13. Sprijin pentru fermele ce practica activitati de cercetare si/sau inovare


14. Sprijin pentru fermele ce ofera servicii comunitare


15. Sprijin pentru fermele familiale


16. Sprijin pentru fermele agrosilvice si zoosilvice


17. Sprijin pentru fermele agro/zootehnice ( zoopomicole; zoolegumicole; zooviticole etc...)


18. Sprijin pentru fermele ce ofera servicii de conservare in situ a speciilor vegetale si animale locale


19. Sprijin pentru fermele ce utilizeza specii vegetale si animale locale


20. Sprijin pentru fermele ce pastreaza specificul arhitectonic local al constructiilor agricole si zootehnice


21. Sprijin pentru fermele ce dezvolta servicii benefice pentru agromediu si clima


22. Sprijin pentru fermele ce ofera servicii de practica


22. Sprijin pentru fermele situate in zone defavorizate


23. Sprijin pentru fermele situate in zone cu constrangeri specifice


24. Sprijin pentru fermele unor membrii de asociatii de producatori ce organizeza piete locale


25. Sprijin pentru fermele cu sefi de exploatatie de sex feminin

6. Propuneri aferente noii masuri de agromediu
Nr.crt.
Propuneri


1. Cresterea plafonului la submasurile de agromediu actuale cu 40 % pe fiecare submasura


2. Introducera unor submasuri suplimentare


2.1. Rotația culturilor: 100 euro/ha pentru asolament de minim 4 ani


2.22.2. Prezervarea agrobiodiversității în ferme pomicole prin instalarea de casute pentru păsări: 175 euro/ha


2.32.3. Instalarea de perdele de protecție: 120 euro/ha


2.4. Tehnici economice de irigație: 100 euro/ha


2.5. Uscarea naturală a furajelor: 80 euro/ha


2.6. Efectuarea arăturii pe curbe de nivel:80 euro/ha


2.7. Sisteme de producție în aer liber: 100 euro/ha


2.8. Sisteme de lucrări minime a solului : 50 euro/ha


2.9. Marimea optima a parcelei: 100 euro/ha


2.10. Mulcirea organica a solului in ferme legumicole, pomicole viticole si floricole (pe rand):90 euro/ha


2.11. Utilizarea de soiuri și rase rustice rare: 300 euro/UMV


2.12. Menținerea în cultura de terenurilor în zone supuse “exodului rural”: 110 euro/ha


2.13. Asigurarea calitatii fanurilor din zona montana, evitarea mucegairii si aflatoxinelor, prin construirea de fanare pe fanete = 400 euro/fanar - o singura data.


2.14. Asigurarea colectarii si calitatii ingrasamintelor organice de la animale, prin construirea la grajduri de bazine de colectare pentru purin si platforme de balegar = 1000-4000 euro/o singura data.


2.15 Masuri “meniu” care sa raspunda punctual nevoilor speciilor, habitatelor si elemetelor de peisaj, din zonele eligibile HNV (Inalta Valoare Naturala). Calulele trebuie sa acopere in totalitate implementarea masurilor de mediu de catre agricultori.

7. Măsura 211 – Plăţi compensatorii pentru zonele cu deficit economic agricol

8. Măsura 212 – Plăţi compensatorii pentru zonele specific şi semnificativ defavorizate din punct de vedere natural:

9. Sistemele de calitate pentru produsele agricole și alimentare

Obiective
Descriere
Promovarea de sprijin și acțiuni de informare legate de calitatea oficială a schemelor de calitate: denumiri de origine protejate, agricultură ecologică, indicații geografice, produse montane, produse Slow-Food; produse locale precum și sisteme de calitate, inclusiv sistemele de certificare agricolă.
Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri poate acoperi, de asemenea, costurile generate de activitățile de informare și promovare puse în aplicare de către grupurile de producători pe piața internă, cu privire la produsele care fac obiectul unui sistem de calitate.
Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri se acordă ca un stimulent financial annual, nivelul stabilit fiind în funcție de nivelul costurilor fixe rezultate din participarea la programe susținute, pentru o durată maximă de 5 ani.


10. Serviciile de bază și renovarea satelor în zonele rurale
Nume/Cod
Obiectiv
Țintă
Buget
SERVICII DE BAZĂ
Oportunitatea de a utiliza fondurile pentru energie regenerabilă și proiecte de economisire a energiei, precum și pentru agro-turism și inevstiții în acțiunile de sensibilizare ecologică.
Comunități locale
?


11. LEADER
Nume/Cod
Obiectiv
Țintă
Descriere
LIDER
Inovare in comunitati rurale si periurbane
Comunitățile locale
Contribuția maximă a FEADR este de 80%.

12. Masura 125 (Infrastructura silvica si agricola)


13. Masura 312 Servicii non agricole

14. Masura 313 Turism rural si agroturism
















Pachetul de masuri legat de cunoastere si inovare


15. Transferul de cunoștințe

Obiective
Descriere
Furnizarea de transfer de cunoștințe și acțiuni de informare): ar putea fi folosite potential de ONG-uri care fac traininguri și transfer de cunoștiințe (care nu sunt incluse în nici un serviciu de consiliere).
Include formare profesională și acțiuni privind abilitățile de achiziție, pot include cursuri de formare, ateliere de lucru și de coaching.
Costuri eligibile de organizare și de livrare a transferului de cunoștințe sau acțiuni de informare.
Contribuția maximă a FEADR este de 80%

16. Servicii de consultanță

Obiective
Descriere
Sprijină furnizorii de consiliere (Ex. Asociatiile profesionale), in oferirea de servicii de consultanta pentru promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente, inovații agro-ecologice, perfomanța economică și de mediu a exploatației agricole, agricultura ecologică și aspectele de sănătate de creștere a animalelor.
Ajută fermierii, tinerii agricultori, silvicultori, alți administrator de terenuri și IMM-urile din zonele rurale, beneficiind de utilizarea serviciilor de consiliere pentru îmbunătățirea performanțelor economice și de mediu, precum și de un climat prietenos și suport a exploatațiilor, a întreprinderilor și/sau alte investiții;
Promovează formarea de agenti de dezvoltare.


17. Cooperarea

Obiective
Descriere
Promovarea formelor de cooperare care implică cel puțin două entități.
Cooperarea (Grupuri de producători, cooperative; Organizații Internaționale, rețele, PEI OG) se referă, în special, la următoarele:
a.Proiecte pilot
b. Dezvoltarea de noi produse, practice și tehnologii în sectorul agricol, alimentar și forestier;
c. Cooperarea între operatorii mici, în organizarea proceselor de lucru comune, schimbul de facilități și resurse, precum și pentru dezvoltarea și/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural;
d.Cooperare orizontală și verticala între actorii din lanțul de aprovizionare pentru crearea și dezvoltarea de platform logistice pentru promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale;
e. Activități de promovare într-un context local legate de dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale;
f.Acțiuni comune întreprinse în vederea atenuării și adaptării la schimbările climatice;
g. Abordări comune la proiecte de mediu și a practicilor de mediu în derulare, inclusiv gestionarea eficientă a apei, utilizarea energiei regenerabile și conservarea peisajului agricol;
h. Cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în furnizarea durabilă a biomasei pentru a fi utilizate în producția de alimente și energie și procesele industriale;
i. Punerea în aplicare, în special pe grupe de parteneriate public – privat și altele decât cele definite la articolul 28, alineatul (1), litera (b) din Regulamentul (UE), nr. [CSF/2012], a strategiilor locale de dezvoltare, altele decât cele definite la articolul (2), alineatul (16) din Regulamentul (UE), nr. [RDC], abordează una sau mai multe dintre prioritățiile U. E. în materie de dezvoltare rurală;
j. Elaborarea planurilor de gestionare a pădurilor sau a intrumentelor echivalente;
k. Diversificarea activităților agricole în activități legate de sănătate, integrare socială, agricultură, suportat de comunitate și de educația despre mediu și alimentație.


Contribuția maximă a FEADR este de 80%.



18. Cercetarea aplicativa












19. P.E.I. (Parteneriatul European pentru Inovare) :Proiecte inovative de mediu
Nume/Cod
Obiective
Descriere
PEI
-promovarea unei resurse eficiente, viabilă economic, productivă, competitivă, cu emisii scăzute, prietenoasă cu sectorul agricol și forestier, rezistentă la schimbările climatice, cu progresii în direcția sistemelor de producție agro-ecologice și să lucreze în armonie cu resursele natural esențiale de care depinde agricultura și silvicultura;
- să ofere o aprovizionare constantă și durabilă a produselor alimentare, a hranei pentru animale si a biomaterialelor, atât a celor existente, cât și a celor noi;
- îmbunătățirea proceselor de conservare a mediului, de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice;
- construirea unor punți între cunoștințele de tehnologie și cercetare de ultimă oră și fermieri, administrator de păduri, comunități rurale, afaceri, ONG-uri și servicii de consultanta;
- crearea de valoare adăugată prin practici de cercetare și agricultură mai bune și încurajarea utilizării mai largi a măsurilor de inovare disponibile;
- promovarea transpunerii în practică a unor soluții mai rapide și mai extinse;
- informarea comunității științifice cu privire la cercetările necesare în ceea ce privesc practicile agricole.
Grupurile operaționale PEI (Grupuri, ONG-uri, rețele) (OG) fac parte din PEI (Parteneriatul European pentru Inovare) pentru productivitatea și durabilitatea agriculturii. Acestea vor fi stabilite de către actori interesați, cum ar fi fermieri, cercetători, consultanți și întreprinderi implicate în sectorul agricol și alimentar, care sunt relevante pentru atingerea obiectivelor PEI.

PEI OG întocmește un plan care conține următoarele:
- o descriere a proiectelor inovatoare, pentru a fi dezvoltate, testate, adaptate sau implementate.
- o descriere a rezultatelor preconizate și contribuția la obiectivul PEI de creștere a productivității și gestionării durabile a resurselor.

În implementarea proiectelor inovatoare OG vor:
- lua decizii cu privire la elaborarea și punerea în aplicare a acțiunilor inovatoare;
- vor implementa acțiuni inovatoare prin măsurile finanțate prin Programele de Dezvoltare Rurală;

Finanțare 100% UE.





20. Masura de agrosilvicultura/agro-silvo-pastoralism





Programe subtematice

1. Program National Apicol

-obligativitatea investitiei a minim 30 % din subventie pentru investii in culturi de plante melifere


Programe europene

1. Program subtematic pomicol
- In primul an sa fie finantata doar crearea de pepiniere
- Incepend cu anul al doilea sa fie finantata productia

2. Program subtematic viticol
- In primul an sa fie finantata doar crearea de pepiniere
- Incepend cu anul al doilea sa fie finantata productia

3. Program subtematic pentru zona montana



TABEL PREZENTA






I. Intrebari aferente PILONULUI I
Plata simplificata
  1. Daca se acorda plata simplificata si sub ce forma ?
  1. Cat % din total pilon sa se aloce pentru aceasta forma
Plata redistributiva
  1. Cat % din total pilon I
  2. De la ce suprafata ( de la 1 la 30 ha , de la 5 la 30 ha sau alta forme )
  1. La dimensiunea medii a parcelei din Romania
  2. Vezi varianta IV propusa de MADR .
Platile cuplate
  1. Cit % din pilon I (pina la 13% ) 2% pentru culture proteice ( care )
  2. Forma de acordare ,
    1. pe produs vindut fiscalizat
    2. ferma integrate vegetal =zootehnie
    3. productie ecologica etc.
inverzirea
intocmirea unei liste de culturi echivalente si activitati care sa intre in aceasta cerinta
definitia fermier activ
vedeti definitii propuse si alte prevederi


II. Intrebari aferente PILONULUI 2
1. Doriti transferul unor sume in pilonul 2 ce pot fi economisite in pilonul 1 (prin aplicarea notiunii de agricultor activ) pentru a putea fi folosite in sustinerea programelor subtematice (Pomicultura; Zona montana; Viticultura etc...)
2. Pe langa cele 4 masuri obligatorii in procentul de 30 % din P2 (agricultura ecologica; masura de agromediu; PEI; zone cu specific....) :
2.1. Care este ierarhizarea celorlate masuri propuse
2.2. Ce alocare financiara propuneti pentru aceste masuri
2.3. Ce argumente aveti pentru eliminarea anumitor masuri
2.4 Adaugati criterii de selectie si sume aferente pentru fiecare masura propusa
2.5 Raspundeti la chestionarul trimis (In partea finala in organigrama de pe site)




III. Structura Chestionar Masuri de finantare din P2 : 8-10 pagini






1. Motivatia sprijinului (1 pag)


2. Obiectivele masurii (generale; specifice; operationale):1/2 pag


3. Scopul : ½ pag


4. Beneficiarii (1-2 pag)


5. Costuri eligibile/neeligibile (1-2 pag)


6. Criterii de selectie (1-2 pag)


7. Volumul sprijinului (½ pag)


8. Structura plan de afaceri (pentru masurile de investitii) (Modificari fata de actualul 
PNDR): max.1 pag


9. Corelarea cu alte masuri de finantare (½ pag)


10. Tipul sprijinului


11. Finantare


12. Complementaritatea cu primul pilon



13. Indicatorii de monitorizare